Descriere - Doctor Ox - Jules Verne. Printre gheturile eterne (editie ilustrata)
[AUTORI_CLASICI]
Cartea cuprinde doua povestiri fantastice scrise de Jules Verne in tinerete.
In "Doctor Ox" actiunea se petrece intr-un orasel linistit din Flandra, unde doctorul Ox construieste o uzina menita sa realizeze iluminatul public intr-un mod neconventional. Dar inventia sa are efecte negative asupra mediului: cresterea plantelor este accelerata, iar oamenii si animalele devin extrem de agresivi.
In " Printre gheturile eterne" o expeditie de salvare porneste spre nord pentru a-l gasi pe Louis Cornbutte, disparut pe mare in circumstante eroice. Echipate cu haine de blana si avand cu ei caini special dresati, personajele ajung sa petreaca iarna printre ghetari.
Editie ilustrata (ilustratii alb-negru)
Fragment:
"Dupa cum va puteti inchipui, artistii straini trebuiau sa se conformeze acestei mode - dar cum erau bine platiti - nu se plangeau si ascultau de bagheta sefului orchestrei, care la allegro nu batea niciodata mai mult de opt masuri pe minut.
Dar si ce aplauze culegeau acesti artisti care ii incantau fara sa-i oboseasca vreodata pe spectatorii din Quinquendone! Toate mainile se izbeau una de alta la intervale destul de indepartate, ceea ce in darile de seama ale ziarelor, era trecut ca aplauze frenetice. Si daca intr-un rand sau chiar in doua randuri nu s-a prabusit sala de "bravo" asta se datoreaza numai faptului ca in secolul doisprezece nu se facea economie nici la ciment, nici la piatra.
De altfel, ca sa nu se oboseasca prea mult firile acelea impresionabile, de flamanzi, reprezentatiile nu aveau loc decat o data pe saptamana, ceea ce facea ca actorii sa-si invete rolurile mai bine, iar spectatorii sa digere mai multa vreme frumusetile capodoperelor artei dramatice.
Si de multa vreme mergeau lucrurile asa; artistii straini se deprinsesera sa faca contract cu directorul din Quinquendonne, cand voia sa se odihneasca dupa osteneala de pe alte scene. Nu era nici un semn ca se vor schimba obiceiurile astea invechite, cand la vreo cincisprezece zile dupa incidentul Schult-Custos, o intamplare neasteptata tulbura din nou populatia.
Era intr-o sambata, zi de opera. Nici vorba nu era dupa cum va puteti inchipui, de inaugurareanoului iluminat. Nu! tevile se vedeau in sala, e drept, dar din cauzele aratate mai sus, becurile nu fusesera inca puse si lumanarile din candelabru imprastiau, ca si mai inainte, lumina lor dulce asupra numerosilor spectatori ce umplusera sala. Se deschisera usile pentru public la ora unu dupa-amiaza si, la orele trei, sala era pe jumatate plina."
