Descriere - Dictionar roman-rrom (tiganesc) si rrom (tiganesc)-roman in grai spoitoresc
Autor: Lazar C?rjan, Stefan Rosu, Marian Speriatu, Ionel Cristea
George Astalos: ?n cei peste patruzeci de ani de c?nd ma las sedus de fabuloasa forta de a crea ironiz?nd a compatriotilor nostri tigani si de a scoate la lumina gravitatea sentimentelor autoironiz?ndu-se, mi-am permis sa patrund ?n farmecul vorbirii paralele si sa descifrez semnificatiile metaforice ale substituirii lexicale. Zestre cu care am intrat ?n jocul rastalmacirii sensurilor si a cameleonismului vocabulelor si expresiilor caracteristice, izbutind astfel sa tricotez "C?nturile de ocna" ale "Muchii" mele de suriu, ietita din lunga complicitate cu o etnie blestemata de soarta,dar, paradoxal, binecuv?ntata de zeul poeziei comunicarii. Nu contest acoperirea stiintifica a vocabulei "rrom", dar pentru mine, ca bucurestean tavalit ?n relele asfaltului fierbinte al metropolei, cuv?ntul "tigan" transporta ?n miezul rezonantei sale fonetice fresca suferintei ancestrale a unei comunitati de destin a carei inegalabila avutie este sfidarea tabuurilor. Demers ?n care ?ntrepatrunderea etnica din spatiul citadin mi s-a tradus ?n termeni de conduita, ajut?ndu-ne sa patrundem tainele fenomenelor asupra carora avem o anumita influenta si care, la r?ndul lor, au o influenta certa asupra modalitatilor noastre de comunicare. Pentru ca adevaratul "transfer" (cum ar fi spus Freud) dospeste ?n tesaturile sonoritatii cuv?ntului, nu ?n substanta sensului sau, care e una si aceeasi pentru toti. Extraordinara performanta a celor trei magi ai "tiganiadei" de fata invita la admiratie si recunostinta, pentru ca, prin publicarea ghidurilor, dictionarelor si a flashurilor lirice din sumar, literatura noastra ?si ?mbogateste repertoriul cu o marturie scrisa a unui idiom pe c?t de ignorat de laici, pe at?t de rascolitor ?n muzicalitatea lui. ?n "muzicalitate" pentru ca, asemenea poeziei, graiul tiganesc se adreseaza direct afectului individului. ?i aplaud cu tandra complicitate pe initiatorii acestui marathon de "savoir": pe generalul de brigada Lazar C?rjan, seful directiei Politiei Judiciare, pentru implicarea lui neconditionata ?n realizarea proiectului (dar din partea unui bibliofil de anvergura generalului nostru nu ne mira un astfel de gest!), pe locotenent-colonelul Stefan Rosu si pe plutonierul Ionel Cristea, din cadrul Inspectoratului de Politie al judetului Giurgiu, pe maiorul Marian Speriatu, tatal, mama si nasul tuturor sutilor, caramangiilor si lacatusilor de pe asfaltul fierbinte al metropolei noastre (cine zice ala e!) si pe editorul Grigore Arsene, model de nobila daruire, de la care corporatia ar trebui sa ia butasi de prasila. Dar oare nu editorul este astazi ultimul aventurier al noului mileniu?
Vladimir Alexandrescu: ?n Turnul Babel al idiomurilor planetare nu exista limbi importante sau mai putin importante. Iata un adevar axiomatic, care nu exclude, desigur, posibilitatea unor clasificari - ?n functie de numarul de vorbitori, de vechime, de cultura careia ?i asigura suportul de dezvoltare, de complexitatea gramaticala sau bogatia lexicala, de ?nrudiri si asa mai departe. Dar ele, ?n sine, vechi sau noi, vorbite de o m?na de oameni sau de miliarde, limbile Pam?ntului sunt toate egale, ?n cadrul celei mai autentice democratii inventate p?na acum de om. O democratie ?n care fiecare "voce" - cuv?nt care nu ?nt?mplator evoca mai modernul si quasi-universalul "vot" - ?si are locul sau, identitatea si frumusetea sa. Convinsi de acest lucru, un grup de entuziasti s-a dedicat cercetarii si punerii ?n valoare a limbii rromilor, o populatie a carei istorie ?nca ?i ofera investigatorului posibilitatea descoperirii unui univers misterios si ?nc?ntator. Proced?nd cu temeinicie, asa cum se cuvine atunci c?nd este vorba de o ?ntreprindere menita sa dureze, si demonstr?nd acea generozitate proprie celor doritori sa ?mpartaseasca si celorlalti propria bucurie, ei au ?nceput prin a ne darui acest dublu dictionar rom?n?rrom si rrom?rom?n. Un instrument care, adaugat ghidului de conversatie ?n cele doua limbi, ne permite sa aruncam o privire si sa ?ntelegem mai bine un univers at?t de apropiat, dar de care ne desparte, uneori dramatic, bariera prejudecatilor si a necunoasterii. Fara a avea pretentia de a fi exhaustiv, dar fiind suficient de bogat pentru a raspunde intentiilor autorilor, dictionarul de fata reprezinta si o provocare adresata lumii universitare, profesionistilor lingvisticii si lexicografiei. ?ntr-adevar, toti cei trei autori activeaza (sau au activat p?na de cur?nd) nu ?n vreun institut al Academiei, ci ?n Politia Rom?na. Dr. Lazar C?rjan, general de brigada, este seful Directiei Politiei Judiciare din Inspectoratul General al Politiei, Marian Speriatu este ofiter specialist ?n aceeasi directie, locotenent-colonelul Stefan Rosu si plutoneriul Ionel Cristea sunt lucratori ?n cadrul Serviciului Politiei Judiciare al Inspectoratului de Politie al Judetului Giurgiu. Profesionalismul lor si pasiunea pentru cercetare, consacrate ?n cazul generalului Lazar C?rjan prin titlul de doctor ?n stiinte juridice - specialitatea criminalistica - si calitatea de conferentiar universitar, i-au determinat sa iasa din corsetul unor preocupari limitate strict la aria politieneasca si sa se aventureze ?ntr-un spatiu ce parea harazit unui cu totul alt tip de cercetatori. Si cum Fortuna ?i ajuta ?ntotdeauna pe cei ?ndrazneti, semnatarul acestor r?nduri nu poate dec?t sa consemneze, cu satisfactie, ca dictionarul care se afla acum pe masa noastra de lucru premiaza, cum se cuvine, efortul, ?ndrazneala si, nu ?n cele din urma, dragostea cu care Lazar C?rjan, Marian Speriatu, Stefan Rosu si Ionel Cristea au pornit la drum. Ei au fortat, si bine au facut, frontiera unor tabu-uri arbitrare, d?nd astfel un semnal, sunt convins ca ?n primul r?nd celor din cadrul etniei rromilor, ca ?n Rom?nia aceasta populatie nu este nici dispretuita, nici marginalizata. Dictionarul bilingv rom?n?rrom, rrom?rom?n, ghidul de conversatie ?n aceleasi limbi sunt - din acest punct de vedere veritabile invitatii la cunoastere si dialog, depasind categoric valentele unor lucrari pur socio-culturale ale celor care, traind de veacuri ?n Rom?nia, sunt o parte ?ntreaga, o componenta a societatii rom?nesti.
Anul aparitiei: 2001
Nr. pagini: 128 / Format: 13 x 20 cm, brosat
Coperta: Dan Stanciu
ISBN: 973-8120-60-8
