Descriere - Decat nimic, mai bine totul. Better everything than nothing
"Curgi” este Timpul Danei Potorac, se prelinge ca-n tablourile lui Dali (toate curg), vaitandu-se a resemnare ca-n Glossa lui Eminescu (sunt de neoprit, toate ferestrele de la care ai privit, toate fricile de-a le deschide, stau ghemuite in suflet), traindu-se, sau mai bine zis traindu-te, ca-n Simplicius si Heraclit. Timpul poetei ne trece si ne petrece in cheie platoniciana, sfarsind prin negarea realitatii lumii materiale: poate ca nici nu esti, poate esti doar o inchipuire ,a ta, curgi. E un amestec bizar de trairi care-i confera autenticitate. Fiecare dintre noi, citindu-i versurile, deschidem ferestrele timpului nostru si ne privim… trecerea-petrecerea.
Poezia Danei Potorac e oglinda noastra… daca stim sa aprindem lumina.
Ondine Ghergut
Din toata aceasta alcatuire exuberanta, viata, cu toate meandrele ei inselator hedoniste, poate ca nu este decat o fictiune a Sinelui ("o inchipuire a ta”) si, asa cum spune, jubiland amar, scriptorul - "Decat nimic, mai bine totul!”... Altminteri spus, dincolo de presiunea fiintarii in Textul obnubilant, "adio voua cuvinte otravite”, caci "nu mai e nimic de citit, e doar de scris, de trait”!
Filosoful spunea odata ca despre ceea ce nu se poate vorbi... trebuie sa se taca. Pe urmele sale, poeta Dana Potorac preia acest angajament livresc si, deopotriva, existential – "ii raspund cu privire senina ,deschid bratele, si tac, nu stiu altfel a multumi mai bine” -, la limita cutremuratoare a intelegerii propriei meniri, pe care, insa, nimic nu o poate anula, cata vreme a mai ramas macar promisiunea unui "drum ingust- neterminat”. Explorand aceasta carare de fiecare data pierduta si intotdeauna regasita, Poesia se legitimeaza paradoxal, dar de buna seama orgolios, la hotarul mereu inselator al neantului cu constiinta de sine: "nu-ti fie teama, de lumina, sa nu-ti fie, niciodata, teama”.
Dan-Silviu Boerescu
