Foto coperta: Nicu Cherciu.
Cartea de fata este fructul unui dialog colaborativ cu dadaismul, la 100 de ani de la crearea si apoi disparitia miscarii. Dialogul se instituie atat printr-o piesa de teatru in spirit dada, scrisa in 2016 pentru scena Teatrului National din Cluj-Napoca, dar jucata si in alte teatre din lume pana in 2019 (Chisinau, Bucuresti, Roma, New York), cat si prin cinci studii critice, care ne-au ajutat in procesul de realizare a textului teatral si sunt menite – aici, in volum – sa-i limpezeasca retrospectiv implicatiile si mizele. Personajul principal cu care se vor intalni aproape la fiecare pagina cititorii este Tristan Tzara, in masura in care destinul sau are ceva din drama eterna a Poetului, articulata de cautarea perpetua a unui limbaj pur, nepervertit, dar si in masura in care – intr-un context tulbure, marcat de razboi si incertitudini – el a stiut sa stranga langa sine, la Zurich si Paris, tineri artisti inovatori si radicali, ce aveau sa schimbe destinul artei moderne. In piesa, am recreat cateva momente importante din viata lui Tristan Tzara si a prietenilor lui, de la nasterea miscarii dada pana la autodizolvarea ei in 1923, luand ca punct de plecare un text dramatic pe care poetul insusi l-a scris, Batista de nori, ale carui structura si compozitie le-am exploatat intertextual. In studiile critice, am tratat aspecte variate: teatralitatea manifestelor dadaiste, fascinatia dadaistilor pentru masca si punerea in scena de sine, cinematografia dada si experimentele multimedia incercate de dadaism. Scopul nostru a fost sa regasim cate ceva din libertatea, curajul, prospetimea, spiritul provocator si critic al unor artisti care raman mereu vii… (?TEFANA POP-CUR?EU, IOAN POP-CUR?EU, ION POP)
Cuprins
Cuvant-inainte: ?tefana Pop-Curseu, Cand teatralitatea devine teatru. Nasterea unui spectacol cu dedicatie: Dada 100
Partea I - TEATRU: un spectacol in stil DaDa
Tzara arde si Dada se piaptana (Fantoma de la Elsinore), Ion Pop, ?tefana si Ioan Pop-Curseu
Every Tzara has its Dada (The Ghost of Elsinore), Traducere de Carmen Borbely
Ogni Tzara ha il suo Dada (Il Fantasma di Elsinore), Traducere de Otilia ?tefania Damian
Partea a II-a - STUDII CRITICE: Dada in perspective spectaculare
Ion Pop, Teatralitatea manifestelor dadaiste
?tefana Pop-Curseu, Punerea in scena de sine: inainte si dupa Tzara; Tristan Tzara, Marcel Iancu si fascinatia dadaista pentru reciclarea mastilor
Ioan Pop-Curseu, Filmele dada, probleme de istorie si estetica, sau despre scula lui Marcel Duchamp; Cine-poemul, o gaselnita avangardista: Fondane, Artaud, Tzara si… ceilalti
Bibliografie generala
?tefana Pop-Curseu (n. 17.05.1979) este conferentiar dr. la Facultatea de Teatru si Film si director artistic la Teatrul National "Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Membra a Uniunii Scriitorilor din Romania, a Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru si a UNITER, imbina pedagogia cu cercetarea teoretica si practica scenica. Creatia sa artistica vizeaza conceperea unor spectacole menite sa imbine latura civica, istorica, umana cu cea estetica: Brancoveanu 300 (2014), Foc de voie (2014), Tzara arde si Dada se piaptana (Fantoma de la Elsinore) (2016). Printre scrierile sale se numara peste 70 de articole, studii si cronici publicate in Romania si in Franta, dar si cartile de autor: Pour une theatralite picturale. Bruegel et Ghelderode en jeux de miroirs (2012), Iconografia vrajitoriei in arta religioasa romaneasca (Eseu de antropologie vizuala) (2020), Witchcraft in Romania (2022), ultimele doua fiind rodul unei colaborari cu Ioan Pop-Curseu. A tradus peste o duzina de carti din sau in limba franceza, din diverse genuri (poezie, teatru, eseu, roman, filosofie), singura sau in colaborare cu Ioan Pop-Curseu. A editat volume colective sau numere tematice din revista academica Studia UBB Dramatica, al carei redactor-sef este.
Ioan Pop-Curseu (n. 4.02.1978) este, din 2020, Profesor la Facultatea de Teatru si Film a Universitatii Babes-Bolyai, unde preda din 2008 si unde a coordonat sau a fost membru in mai multe granturi de cercetare. A obtinut doua titluri de doctor, la Universitatea din Geneva in 2007 si la Universitatea Babes-Bolyai in 2011. In 2015, si-a sustinut teza de abilitare, iar in 2016 a devenit membru in Academia Europaea, sectiunea: Film, Media and Visual Studies. A tradus 12 carti, in special din franceza in romana, majoritatea in colaborare cu ?tefana Pop-Curseu. A publicat aproximativ 150 de articole in romana, franceza, engleza, pe teme de literatura, estetica filmului si antropologie, si a coordonat 12 volume si numere tematice ale unor reviste academice. Este autorul mai multor carti, dintre care cele mai semnificative sunt Baudelaire, la plural (2008), Magie si vrajitorie in cultura romana. Istorie, literatura, mentalitati (2013), Iconografia vrajitoriei in arta religioasa romaneasca. Eseu de antropologie vizuala (2020), Witchcraft in Romania (2022), acestea doua din urma in colaborare cu ?tefana Pop-Curseu.
Ion Pop (n. 1.07.1941) este membru corespondent al Academiei Romane, Profesor emerit la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, poet, critic si istoric literar, eminent specialist in istoria avangardelor romanesti si europene. A fost asistent asociat la Universite de la Sorbonne Nouvelle-Paris 3 (1973-1976) si director al Centrului Cultural Roman din Paris (1990-1993). Este autorul unor studii monografice de referinta despre poetii Lucian Blaga, Ilarie Voronca, Nichita Stanescu, Gellu Naum. A publicat mai multe volume de critica, dintre care cele mai importante sunt Jocul poeziei (1985), Avangarda in literatura romana (1990), Poezia romaneasca neomodernista (2018). Dintre cele zece volume de poezie, merita citate Gramatica tarzie (1975), Amanarea generala (1990), Elegii in ofensiva (2003), In fata marii (2011), Casa scarilor (2015), Lista de asteptare (2019). Pentru activitatea sa poetica, a fost distins in 2023 cu Premiul National de Poezie "Mihai Eminescu” (Opera Omnia). A publicat si traduceri din Georges Poulet, Jean Starobinski, Paul Ricoeur, Gerard Genette, Tristan Tzara, E. Ionesco, Tzvetan Todorov, B. Fondane. Dialogurile sale cu scriitori si artisti francezi au fost reunite in cele doua volume intitulate Ore franceze (1979, 2002).
