Descriere - Cuvioasa Macaria, mangaietoarea celor suferinzi - Traducere din limba engleza de Constantin Fagetan
Traducere din limba engleza de Constantin Fagetan
Editia a doua.
Povestea unei sfinte patimitoare, dintr-o tara ce patimeste, vine ca o adiere inmiresmata si invioratoare. Paralizata de la varsta de trei ani si cu totul neajutorata in ultimii sai ani, schimonahia Macaria a fost unealta tamaduirii prin puterea lui Hristos pentru mii de suflete bolnave si chinuite. Desi slaba trupeste, era plina de putere duhovniceasca, nascuta din smerenie si jertfire de sine, si a purtat cu rabdare si dragoste necazurile tuturor celor ce au venit sa-i ceara ajutorul. Nevazuta si neinsemnata pentru lume, ea este mare in Imparatia Cerurilor, preaiubita patimitoare a Maicii Domnului si impreuna-vorbitoare cu cei aflati in lacasurile ceresti. Biografia de fata, scrisa de un apropiat si credincios martor ocular al nevointelor ei, zugraveste vedeniile sfintei femei asupra Raiului si iadului, slava si suferinta ei, oferindu-ne o stravedere a veacului viitor.
Cuprins
Introducere
Prefata autorului
I. Aleasa din nastere
II. Stareta vazatoare cu duhul
III. Vazatoarea lumii duhovnicesti
IV. Lupta cu puterile raului
V. Slobozirea de boala
VI. Inconjurata de dusmani
VII. Fiul ei duhovnicesc
VIII. In sfarsit, odihna
Incheiere
III. Vazatoarea Lumii Duhovnicesti
Nu tot cel ce zice mie: Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor, ci cela ce face voia Tatalui meu carele este in ceruri.(Matei 7, 21)
1. Imparateasa Cerurilor
Una dintre trasaturile cele mai vrednice de pomenire ale vietii duhovnicesti a schimonahiei Macaria era legatura sa cu Imparateasa Cerurilor. Matuska nu a spus nimanui altcuiva in afara de mine atat de multe lucruri, si atat de amanuntit, despre aratarile Aparatoarei Doamne. Acum, cand schimonahia Macaria nu mai e in viata, este nevoie sa spunem si altora despre ele, cu nadejdea ca astfel vom sluji la mantuirea multor suflete.
"Cand eram in casa aceea, Ea a venit acolo, mi-a spus Matuska. "Nu a cautat usa, ducandu-se spre locul unde oamenii nu se duc. A venit dinspre rasarit prin perete, care a cazut si statea ca si deschis. Cand a plecat, a refacut peretele. Pe oriunde trece Ea, infloresc flori, si oriunde sta Ea infloresc flori. Dar in casa asta Ea vine prin acoperis. Toate usile i se supun cu cinstire. Asa vine Ea, aducand cuvantul Ei de heretisire.” Cand eram in casa Matuskai, observasem de mult timp ca o anume usa ce da spre rasarit si prin care nimeni nu trecea era vopsita in culoarea albastru deschis a Maicii Domnului. Pe vremea aceea toata casa era zugravita in ocru galben si ruginiu, cu ramele ferestrelor albe.
Imparateasa Cerurilor se aratase Matuskai in slava Sa dupa ce Matuska se mutase la maica Natalia. Maica Domnului i s-a aratat atunci impreuna cu 74 de fetite si a vorbit mult timp cu ea. "Tremuram toata”, isi amintea schimonahia Macaria. "Si-a pus mana pe mine si n-am mai avut nimic. Mi-era frica de Maica Domnului.”
Pricina acestei frici poate fi inteleasa citind cuvintele Sfantului Siluan Athonitul: "In Muntele Thavorului, cand Domnul s-a schimbat la fata, Moisi si Ilie au ramas in picioare si vorbeau cu El, insa Apostolii au cazut la pamant; dar mai apoi, cand harul Duhului Sfant a sporit in ei, au ramas si ei in picioare la aratarile Domnului si au putut si ei sa vorbeasca cu El. Tot asa Sfantul Serghie a stat in picioare inaintea Maicii Domnului cand i s-a aratat, avand mult har de la Duhul Sfant, dar ucenicul lui, Miheia, a cazut cu fata la pamant si nu s-a putut uita la Maica Domnului. Si Serafim din Sarov avea mult har de la Duhul Sfant si a putut ramane in picioare cand i s-a aratat Maica Domnului; dar ucenicul sau a cazut la pamant, caci avea mai putin har.” La fel si schimonahia Macaria avea asa de mult har, mai ales in ultimii douazeci de ani de viata, incat era in stare nu numai sa o priveasca pe Maica Domnului, ci si sa vorbeasca cu Ea.
Intr-o zi batrana maica Natalia a fost martora cand Maica Domnului s-a aratat Sorei Tihona. Mai tarziu maica Natalia i-a spus: "Am fost calugarita o viata intreaga, dar Maica Domnului nici macar nu s-a uitat vreodata la mine.”
"Cand eram in casa aceea Ea mi s-a aratat doar de doua ori”, a spus Matuska altcandva. "Prima data a vorbit mult cu mine, iar cealalta data a facut semnul crucii peste spatele si peste capul meu si totul a stralucit cu voiosie precum soarele. Maica Domnului nu mi se arata atunci prea des, fiindca eram tanara. Acum ca am imbatranit, vine mai des.”
Schimonahia Macaria a povestit cum se arata Aparatoarea Doamna pe pamant: "Ea se pogoara pe scara cereasca. Aproape zilnic la trei (dimineata) Ea se pogoara din cer si indata izbucneste o mireasma. Din Ea iese o mireasma ca de fructe. Oricine poate simti aceasta mireasma, mai ales afara.”
Matuska mi-a povestit ce anume ii spune Aparatoarea Doamna: "Cand cobor pe trepte, ma uit spre patul tau.” Uneori s-a aratat in alt fel, mai ales cand schimonahia Macaria ii ceruse cate ceva. "Cand zboara inauntru, e ca si cum ar fi aprinse lumanari – totul este luminat. Asa intra ea in zbor. Sunt asa de multe feluri de aer (miresme, n. aut.) in jurul ei!”
Va voi relata o poveste spusa mie de o femeie, Maria, sotia unui preot, care a vizitat-o pe schimonahia Macaria neincetat o lunga bucata de vreme. In 1985 isi petrecea noaptea in casa Matuskai. In mijlocul noptii a auzit pisica mieunand in fata ferestrei. Pe jumatate adormita, s-a ridicat din pat si s-a dus la usa. Dupa ce trecuse de patul Matuskai, a simtit deodata o adiere calda, plina de o mireasma de negrait. A mirosit acea mireasma si s-a intors in pat, dar nu s-a uitat inspre Matuska. Dimineata Maria a intrebat-o pe "ingrijitoare” ce putea fi mireasma din casa din timpul noptii, dar ea nu a putut-o lamuri. Atunci Maria a intrebat-o pe schimonahia Macaria insasi. Ea a raspuns ca in acea noapte trecuse pe acolo Maica Domnului si ca Ea lasase acea mireasma.
Cand vorbeam de Aparatoarea Doamna, Matuska imi atragea mereu atentia: "Nu o poti recunoaste intotdeauna”, spunand cum i se arata de obicei Maica Domnului: "Cand intra inauntru, sau cand sta la o departare de cinci pana la sapte metri, vine de la ea o mireasma negraita, cum nu este alta pe pamant. O poti recunoaste dupa mireasma.”
Vesmintele Imparatesei Cerurilor zugravite in icoanele din biserici, muzee, reproduceri, albume de arta si carti nu sunt totdeauna la fel: culoarea maforionului ce-i acopera capul, ca si haina Sa lunga pana la pamant, difera. Am intrebat-o pe Matuska despre acest lucru. Ea mi-a povestit ce anume purta Maica Domnului cand i se aratase ultima oara: "Era intr-o mantie foarte lunga, albastru deschis, cu fata acoperita” (18 ianuarie, 1988). Din povestirile ulterioare ale schimonahiei Macaria am inteles ca Aparatoarea Doamna poate aparea in felurite chipuri. "Daca voieste, se arata in toata slava Sa”, spunea Matuska. "Oh, cat e de eleganta, este de necrezut!... E numai floare, de culoarea macului. Este voioasa, bucuroasa, dichisita, plina de flori, cu o cununita de flori pe cap. Uneori e imbracata in vesminte felurit colorate.”
Acum mi-era limpede de ce culoarea vesmintelor ei e infatisata diferit, mai ales in vechile icoane. Altadata am aflat de la Matuska: "Maica Domnului vine uneori in alb, alteori in negru. Cand e o slujba bisericeasca de sarbatoare Ea este in rosu. Mantuitorul ii spune ce sa poarte, si ea poarta, iar El ii pune pe cap o coroana. O poti recunoaste indata. Eu sunt obisnuita cu ea si o pot recunoaste dintr-o mie.”
De fapt in icoane, mai ales in cele vechi, Maica Domnului e zugravita cel mai adesea in vesmant purpuriu – culoarea imparatiei – cu o coroana imparateasca pe cap. Se pare ca acesta e vesmantul ei cel mai sarbatoresc, ca Imparateasa a Cerurilor!
Schimonahia Macaria descria infatisarea Aparatoarei Doamne: "Este bruna si cu parul lung si negru. In ultimii ani e din ce in ce mai rar voioasa – iar inima aproape ca-mi sare din piept”, povestea Matuska despre impresia lasata de acele intalniri. Imparateasa Cerurilor incepuse sa se i arate tot mai mult schimonahiei Macaria "peste masura de intristata”. "Incepe indata sa planga cu suspine, varsand multime de lacrimi. O, de-as putea sa le adun!”
– A venit mai des, a stat mai mult cu tine, Matuska? am intrebat eu intr-o zi.
– N-a mai stat cu mine de mult timp, a suspinat Matuska cu amar, referindu-se la desele neintelegeri din casa ei pricinuite de "ingrijitoare”. Vrajitoarele au spurcat totul in casa, iar Ea nu sade niciodata intr-un loc necurat.
Dar dupa ce indepartase pe "ingrijitoarele” rautacioase si casa a fost blagoslovita, schimonahia Macaria mi-a spus plina de bucurie:
– Maica Domnului vine o data pe saptamana, si uneori chiar mai des.
