Descriere - Curierul Judiciar nr. 2/2021
Coordonator Lect. univ. dr. Teodor Manea
Facultatea de Drept, Universitatea "Titu Maiorescu” din Bucuresti
Procuror, Directia Nationala Anticoruptie
O analiza juridica a sistemului de vot – intre vis si realitate
Sa realizezi un numar de revista despre procedurile de vot este imposibil... imposibil... a fost primul meu gand cand am primit telefonul cu propunerea din partea redactiei Curierului Judiciar.
Ideea era sa pun cap la cap cateva articole, doar cateva articole, prin fereastra carora sa atingem aspectele importante privind sistemul electoral. Era coplesitor, inimaginabil... sistemul electoral este ceva atat de vast, se pot scrie si se scriu teze intregi de doctorat pe portiuni relativ mici, iar eu ar trebui sa stiu destul de bine, dat fiind ca insasi teza mea a fost despre infractiunile electorale.
Pe de alta parte, nu-mi dadea pace ideea ca trebuie, ca este necesar, ca sufragiile merita atentie, ca votul in esenta sa este vital pentru democratie... si ca incercarile prin care trecem, cu fiecare "an electoral” ce vine si pleaca, sunt mereu noi, mereu actuale.
Efect al deformatiei profesionale, am luat un pix si o hartie si m-am apucat sa creionez un plan generic cu ce ar trebui sa contina o astfel de lucrare. Nici macar nu as putea spune ca am trecut ideile printr-un filtru prea complex; mai degraba, am actionat "pe pilot automat”, la fel ca atunci cand vad o sesizare noua. Rezultatul a fost ca, pe negandite, deja aveam o lista destul de lunga, or, numarul unei reviste este limitat ca dimensiuni... dar... ne trebuie:
- o lucrare despre legislatia electorala in ansamblul sau, neaparat, problema multiplelor legi care reglementeaza in domeniu pare eterna la noi. De asemenea, necesar de inclus ar fi si un articol specific referitor la efectele pe care acest haos normativ le are in practica;
- mai sunt necesare cateva articole care sa analizeze impactul noilor realitati asupra procesului de vot, nu mai suntem la 1900, totul in jurul nostru se schimba;
- trebuie si o perspectiva penala asupra chestiunii, la noi penalul este cam impins peste tot si implicatiile pot fi majore;
- ca sa fie rotund trebuie sa fie relevant istoric, pentru a se putea observa cum am evoluat, de unde am plecat;
- ar fi bine sa fie si interdisciplinaritate, dreptul nu este un sistem teoretic, mai ales in materia asta, ar fi buna o lucrare care sa porneasca din psihologie sau din sociologie, sa arate cititorului cum si de ce votam, cum se iau deciziile cu privire la care noi, ca juristi, ne straduim atat de mult sa ne asiguram ca sunt libere.
Am privit foaia... imposibil... parca si scrisul meu prea putin caligrafic imi spunea asta... imposibil... dar domeniul este prea interesant si prea important ca sa spun nu, nu puteam sa spun nu.
?i am raspuns ca da, incerc, iar asa a inceput avalansa, asa au inceput telefoanele (care si acum sper ca nu au fost atat de deranjante pentru colegii mei), insa cu un colectiv inimos de autori a iesit, si inca repede. Nu este perfect, si nu atinge toate problemele ce ar putea fi analizate, dar este destul cat sa le analizeze pe unele dintre ele, sa ridice alte intrebari si sa ofere, acolo unde se poate, si solutii pentru practicieni.
Despre necesitate adoptarii unui cod electoral scrie Luca, si arata, intr-o argumentare ireprosabila, ca "o codificare adecvata confera stabilitate cadrului legal si o perspectiva de dezvoltare sau actualizare a acestuia in raport cu noile conditiile sociale”.
Denisa, un judecator care tocmai avusese de-a face cu alegerile, vorbeste mai in concret despre deficientele de reglementare si potentialele solutii.
In lucrarea Elenei gasim o analiza a impactului tehnologiei asupra procesului electoral si trage o concluzie care poate fi cutremuratoare, anume ca "targetarea publicului tinta urmarita pentru campaniile politice electorale ar putea fi pur si simplu privita ca publicitate comerciala, ea poate ameninta democratia, dezbaterea publica si alegerile votantilor internauti in mod substantial atunci cand practicile conexe se bazeaza pe colectarea si manipularea datelor utilizatorilor (big data) pentru a anticipa si a le influenta opiniile politice si pentru a influenta rezultate electorale (algoritmii de calcul)”, si se intreaba, pertinent, "spre ce va inclina aceasta balanta in aceasta ipoteza, spre asigurarea dreptului (...) la alegeri libere, care sa nu fie influentate in mod subiectiv de informatiile colectate de candidati prin prelucrarea big data, sau spre libertatea de exprimare care include atat libertatea de a raspandi informatii, cat si de a primi”.
In acelasi registru, Madalina vorbeste despre votul prin corespondenta si provocarile sale, o discutie mereu actuala, intretinuta mai ales din legislativ, introducerea generalizata a acestui tip de sufragiu fiind o tema constanta de discutie pe agenda politica, in special in apropierea campaniilor electorale. Arata in finalul lucrarii sale, pertinent, ca "analizand legislatia actuala a Romaniei referitoare la sistemul de vot prin corespondenta, rezulta ca reglementarea are o serie de neajunsuri esentiale apte sa determine probleme grave, de natura a afecta egalitatea cetatenilor in fata legii si implicit a votului exprimat de acestia, securitatea, caracterul secret, personal, liber exprimat al votului, dar si alte drepturi si libertatii adiacente in acest context, precum libera circulatie a cetatenilor, dreptul la munca, la educatie, la odihna, la respectarea datelor personale”. Nu voi trece aici solutiile prezentate raportat la aceste constatari, ma limitez doar la a spune ca, in masura in care reglementarea unui astfel de procedeu de vot – la nivel generalizat – pare certa, din pacate, in viitorul nu tocmai indepartat, cu siguranta acestea trebuie avute in vedere.
Mutand focusul pe aspectele de natura penala, Catalin face o analiza doctrinara de mare finete referitoare la infractiunile electorale si capacitatea acestora de a asigura integritatea procedurilor de vot. Concluzioneaza ca "infractiunile electorale pot avea o natura politica antisistemica (...) dreptul penal roman nu este pregatit, nici teoretic si nici practic, pentru a gestiona astfel de fapte. Aceasta in conditiile in care sistemul electoral reprezinta unul dintre elementele-cheie ale modului in care este organizat Statul roman. In definitiv, legitimitatea autoritatilor si institutiilor publice este intrinsec si indisolubil legata de acesta”.
In continuare, Horia, cu entuziasmul lui specific, vorbeste despre infractiunea prevazuta de art. 386 C.pen. Concluzioneaza acesta: "considerarea formatiunilor politice ca fiind coautori in cadrul faptelor de corupere a alegatorilor ar reprezinta un glissando de politica penala bine-venit in ceea ce priveste infractiunile electorale”, iteratie pe care o impartasesc intru totul.
De asemenea, Ana analizeaza modalitatile de investigare a infractiunilor electorale, recunoscand astfel specificul acestora si necesitatea abordarii anchetei intr-o maniera optima, mai ales in contextul in care astfel de fapte pot avea efecte foarte nefaste pentru comunitate, care se poate vedea in situatia de a fi reprezentata de alte persoane decat cele care au fost alese prin vot direct, secret si liber exprimat, atingandu-se insasi esenta democratiei.
In aceeasi nota si recunoscand necesitatea anchetarii si, ulterior, judecarii cu celeritate a unor astfel de spete, Andrei analizeaza posibilitatea reglementarii, in Codul de procedura penala, a unei proceduri speciale pentru infractiunile electorale. Acesta arata ca o astfel de procedura ar fi fezabila. Ar fi necesar, printre altele, ca "durata urmaririi penale (...) sa fie de maximum o luna”, ca "aspectele specifice procedurii de camera preliminara (...) sa fie examinate de catre instanta de judecata”, sau ca instanta sa se pronunte "prin sentinta care poate fi atacata cu apel in termen de 3 zile de la pronuntare, hotararea urmand a fi motivata de urgenta, in termen de 5 zile”. ?i aici sunt total de acord cu propunerile formulate. O astfel de judecata ar evita situatia din prezent, in care rezultatul alegerilor, chiar si obtinut prin frauda, sa persiste o perioada indelungata de timp.
Pentru ca evolutia proceselor de vot este importanta, si pentru ca, asa cum foarte frumos arata in concluziile sale "indiferent de cum ne raportam la modul in care romanii isi alegeau magistratii, indiferent daca privim cu admiratie, precum Polybius, sau dimpotriva, cu oarecare retineri guvernarea romana si modul in care se desfasurau alegerile, acestea nu pot fi trecute cu vederea de niciun demers doctrinar consacrat analizei procedurilor electorale si modului de desfasurare a alegerilor”, Ionela realizeaza o radiografie pertinenta a sistemului electoral roman, sub toate aspectele sale.
In final, Gabriela propune un articol extrem de interesant despre motivatiile votului, analizand factorii care influenteaza alegerea facuta de elector, aratand ca "alegerea electorala nu este scutita de irationalitate. Chiar daca ne place sa credem ca votam rational si perfect constienti de motivele ce stau la baza alegerii noastre, lucrurile nu stau chiar asa”. Concluzia este importanta, mai ales in contextul in care procesele de vot nasc pasiuni, si, nu de putine ori, adevarate convulsii sociale, ceea ce face ca modalitatea de reglementare a desfasurarii sufragiilor, precum si sanctionarea incalcarii normelor legale prevazute pentru acestea sa fie foarte importanta.
Inchei si eu spunand ca ma bucur nespus ca am spus da si le multumesc colegilor mei pentru implicare si, de ce nu, pentru curajul de a aborda aceste teme. Din pacate nu a mai fost loc si pentru o lucrare scrisa de mine, dar poate ca este mai bine asa, asta mi-a dat posibilitatea sa profit de o pozitie privilegiata, in care am putut sa aranjez piesele de puzzle in pozitia cea mai fireasca pentru cititor.
Tema nu este epuizata, era imposibil, si trebuie sa ma impac cu aceasta idee, dar sper ca aceste lucrari sa fie un punct important de sprijin pentru viitoare demersuri academice, precum si un loc unde practicienii sa gaseasca solutii pentru problemele pe care le intampina in activitatea lor de zi cu zi.
?i, de ce nu, chiar ca puterea legislativa sa gaseasca motive sa purceada la a adopta o reglementare unitara in materie.
