Descriere - Crowdfunding. Operatiuni de finantare participativa in dreptul comertului international
Varietatea actelor de comert international in spatiul virtual este intr-o crestere sustinuta, iar dintre acestea, o noua institutie suscita interesul prezentei lucrari, fiind vorba despre crowdfunding. Intr-o abordare simplificata, operatiunea de crowdfunding reprezinta o forma de finantare participativa prin care un numar crescut de persoane – crowd-ul dispersat geografic – contribuie cu sume relativ mici prin intermediul unei platforme online, pentru finantarea unei initiative, fie aceasta generatoare de castiguri sau, cel putin, de posibilitatea recuperarii investitiei, fie independent de obtinerea unei contrapartide.
Aceasta operatiune constituie obiectul central al cartii, structurata bipartit, intr-o inlantuire logico-juridica de la general la special. Astfel, in prima parte sunt prezentate o serie de consideratii generale cu privire la operatiunile de finantare participativa, pornind de la obiectivul cercetarii de a raspunde unor intrebari precum:
• Ce desemneaza notiunea de crowdfunding/finantare participativa?
• Cum au aparut finantarile participative in dreptul comertului international?
• Ce forme de crowdfunding se pot distinge si care sunt particularitatile care caracterizeaza fiecare forma?
• Se impune reglementarea operatiunii de crowdfunding ca institutie autonoma si daca da, prin ce tip de instrumente juridice?
• Care este rolul platformei online in crowdfunding?
• Ce reglementari ii sunt aplicabile furnizorului de servicii de finantare participativa in calitate de operator al platformei?
Sistematizand raspunsurile la aceste intrebari, prima parte a lucrarii contureaza imaginea de ansamblu asupra finantarilor participative, atat in privinta formelor in care finantatorii urmaresc recuperarea contributiei si obtinerea unui castig suplimentar din operatiune (asa-numitele investment-based models), cat si a celor in care finantatorii actioneaza eminamente cu scopul de a face o liberalitate (cunoscute sub denumirea de non-investment-based models). Demersul serveste drept fundatie pentru cea de-a doua parte a lucrarii, care debuteaza intr-o abordare interdisciplinara cu o radiografie asupra surselor de finantare a intreprinderilor, urmata de organizarea acestora intr-o clasificare in functie de mai multe criterii.
Stabilind locul special ocupat de equity crowdfunding in randul surselor de finantare, ca modalitate de finantare participativa realizata in schimbul dobandirii de titluri de participare in cadrul unei societati, asadar, avand efecte asupra capitalului social, lucrarea continua prin a raspunde unor noi interogatii:
• Care este mecanismul contractual al operatiunii de equity crowdfunding?
• Ce conditii trebuie indeplinite pentru incheierea valabila a contractelor in equity crowdfunding?
• In ce ipoteze poate fi angajata raspunderea civila in equity crowdfunding?
• Care este legea aplicabila si cum se solutioneaza litigiile izvorate din operatiunea de equity crowdfunding?
Pentru verificarea unor ipoteze si pentru dublarea demersului teoretic cu studii de caz ancorate in practica operatiunilor de equity crowdfunding, lucrarea contine si un studiu empiric tridimensional, orientat in urmatoarele directii: cerinte generale si specifice pentru dobandirea calitatii de investitor, precum si posibila protectie corespunzatoare calitatii de consumator; conditii de organizare, autorizare si supraveghere a furnizorului de servicii de finantare participativa, ca operator al platformei de equity crowdfunding; legea aplicabila si modalitatile de solutionare a litigiilor aparute in operatiunea de equity crowdfunding.
Din aceste considerente, importanta teoretica a lucrarii este dublata de cea practica, rezultatul cercetarii fiind destinat in principal specialistilor dreptului, dar si ai economiei, insa se poate prefigura si intr-un ghid pe care persoanele interesate a demara operatiuni de crowdfunding il pot folosi pentru o mai buna intelegere a actelor juridice in care urmeaza sa se angajeze, a drepturilor si obligatiilor pe care le au, oferind o "cheie de decriptare” a procesului in sine.
