Cronicile Domnisoarei Poimaine II - Rosetti, Adina

Descriere - Cronicile Domnisoarei Poimaine II

Al doilea volum din trilogia "Cronicile Domnisoarei Poimaine"

Mii de clipe si secunde! In Regatul Timpului, peste linistea temporara, vine tavalugul care nu lasa pe nimeni sa-si incetineasca clepsidra nici macar un moment. Prezentul e frumos si inocent numai cat ai zice "Akum", dar apoi trecutul lui Tempus Intaiul, profetiile lui Ceas Rau, impostori si amenintari cat se poate de reale vin asupra familiei nobile a Regatului Timpului.

Toti se-ntreaba unde a disparut baietelul Domnisoarei Poimaine si al lui Vreodata. Nici indragostita nazdravana Domnisoara Maine nu se stie pe unde e. Iar o domnita misterioasa cu palarioara si bucle argintii isi face aparitia dintr-un taram care nici macar nu apare pe harta – Padurea Atemporalilor. Din mlastina unde fusese aruncata, se intoarce si Niciodata, si acum tot plina de surprize.

De aceeasi autoare:

Cronicile Domnisoarei Poimaine I: Vremea Vrajitoarei Niciodata

Domnisoara Poimaine si Joaca de-a Timpul

Povestea kendamei pierdute

ADINA ROSETTI povesteste despre carte: 

Inca de cand am pus punct primului volum al Cronicilor, am stiut ca Domnisoara Poimaine va deveni mama, iar copilul ei va avea un talent special. Un talent care, cel putin la inceput, va fi privit ca un soi de blestem sau dizabilitate. Auzim mereu ca e bine sa "traiesti in prezent”, dar ce-ar fi daca asta chiar s-ar intampla cu adevarat? Cum ar fi sa nu poti cunoaste decat clipa prezenta si efemera, sa nu poti simti si percepe nici ceea ce s-a dus, nici ceea ce va sa vina? Sa traiesti complet in afara trecutului si viitorului, sa nu ai amintiri, sa nu-ti faci niciun fel de planuri.

Viata sa-ti fie un prezent continuu si imediat. Asa s-a nascut Akum, un baietel cu totul si cu totul special, care nu-si poate recunoaste parintii, uita care e mancarea lui preferata si trebuie sa fie supravegheat in permanenta. Akum e fericit asa cum e, caci neavand amintiri, nu are nici regrete, iar viitorul, aceasta sursa permanenta de sperante, dar si de angoase, nu exista pentru el. Insa mama lui, Domnisoara Poimaine, nu poate accepta aceasta idee si cauta cu disperare o cale sa-l "vindece”.