Competitivitatea economiei romanesti si integrarea in Uniunea Europeana - Chilian, Mihaela Nona

Descriere - Competitivitatea economiei romanesti si integrarea in Uniunea Europeana

Scopul lucrarii il reprezinta tratarea unor aspecte teoretice si practice privind capacitatea economiei romanesti de a fi sau de a deveni competitiva in perioada post-aderarea la Uniunea Europeana si de integrare in structurile economice europene. Actualmente, conform celor mai cunoscute ierarhizari internationale referitoare la competitivitate Romania se situeaza in cel mai bun caz la jumatatea tarilor lumii si printre ultimele tari din UE. Ceea ce este ingrijorator este faptul ca Romania nu reuseste sa avanseze spre pozitii mai favorabile. Aceasta situatie se datoreaza unui complex de factori a caror actiune se perpetueaza de mai mult timp, iar perspectivele imbunatatirii pozitiei ierarhice necesita revizuiri drastice ale mentalitatilor, politicilor, strategiilor si mijloacelor de actiune.


Demersul stiintific realizat  in prezenta lucrare porneste de la abordarea teoretico-metodologica a competitivitatii. Conceptul de competitivitate a aparut intr-o perioada de dezvoltare lina si continua a activitatilor economice si s-a dezvoltat odata cu schimbarile petrecute la nivel international, in contextul noilor provocari ale economiei bazata pe cunoastere. Dintr-o asemenea perspectiva au fost elaborate definitii ale acestui concept si construite totodata modele de  referinta, tipologii valoroase pentru dezvoltarea gandirii economice si pentru imbunatatirea practicii economice. Dinamica fenomenelor economice, diversitatea si amplitudinea disfunctionalitatilor si discontinuitatilor din economiile moderne au generat si continua sa genereze preocupari noi pe linia  teoriei  moderne a competitivitatii.


Competitivitatea este un fenomen economic complex, cu interpretari si definitii diferite  si cu metode de cuantificare folosind indicatori unici, indicatori compoziti si sisteme de indicatori, asupra carora economistii nu s-au pus intrutotul de acord. Competitivitatea apare deseori in relatie de interdependenta/complementaritate cu alti termeni si concepte economice, ceea ce poate crea atat confuzii care duc la erori de intelegere a fenomenelor, cat si tendinta de a include sub umbrela acestui concept extrem de multe elemente, cu mai multa sau mai putina relevanta.


Identificarea unor caracteristici definitorii ale competitivitatii - competitivitatea ca abilitate/capacitate de a vinde pe pietele externe, competitivitatea ca productivitate, competitivitatea ca si capacitate de a crea bunastare - ne-au permis avansarea unor opinii proprii privind conceptul de competitivitate. Astfel, in opinia noastra competitivitatea interpretata drept capacitate de a crea bunastare este notiunea care descrie mai cuprinzator realitatile economice actuale. In capitolul al patrulea am utilizat  o astfel de definitie pentru a caracteriza competitivitatea regiunilor si judetelor Romaniei.


In ceea ce priveste teoriile si modelele referitoare la competitivitate, in teza am abordat principalele teorii intalnite in literatura de specialitate, clasificate in doua grupe. Din prima grupa se evidentiaza teoria avantajului comparativ absolut a lui Smith si modelul ricardian al avantajului comparativ, dezvoltat de Heckscher-Ohlin-Samuelson (HOS) precum si de alti economisti. Din grupa a doua fac parte teoriile si modelele avantajului competitiv la nivel national, concepute si dezvoltate de Michael Porter, carora li s-a acordat un spatiu mai amplu in lucrare.
 
In lucrare am insistat pe dimensiunea teritoriala a competitivitatii, realizand o serie de evaluari pe judetele si regiunile Romaniei folosind metodologii care reliefeaza atat aspecte referitoare la competitivitatea bazata pe productivitate, cat si la cea bazata pe crearea de bunastare. Ca elemente de noutate am realizat o evaluare vectoriala a modului in care competitivitatea bazata pe rezultate se armonizeaza cu cea bazata pe proces, precum si o evaluare cu ajutorul unui model econometric simplu de tip panel a influentei unora dintre determinantii principali ai competitivitatii – investitii si forta de munca, dar si politici guvernamentale – la nivelul regiunilor si la nivelul economiei nationale. Rezultatele au pus in evidenta la nivelul judetelor si regiunilor urmatoarele aspecte: 1) tendinta de "consolidare” a unui model de dezvoltare cu trei nivele: al dezvoltarii accelerate, al dezvoltarii relative si al stagnarii relative; 2) influenta foarte redusa a cercetarii stiintifice si inovarii asupra competitivitatii unitatilor administrativ-teritoriale; 3) persistenta decalajelor privind nivelul de dezvoltare si al productivitatii muncii; 4) conturarea unor modalitati specifice de raspuns la politicile generale, sectoriale si regionale.
 
Romania are de traversat o perioada dificila, in care rigiditatile si distorsiunile acumulate pe parcursul tranzitiei vor impieta si mai mult asupra eforturilor guvernului si actorilor economici de a iesi din perioada de criza si a relua dezvoltarea, existand riscul ca o serie de domenii de importanta vitala pentru competitivitatea pe termen lung a tarii sa fie sacrificate in vederea reducerii costurilor si asigurarii functionarii economiei (la cota de avarie, insa), cele mai vizate fiind educatia si cercetarea-dezvoltarea. Lucrarea face o trecere in revista si a unor elemente de politica regionala, cu accent pe ideea ca accesul la fondurile europene in actuala formula de accesibilitate exista, dar nu este liber de efort, impactul acestora asupra economiilor locale/regionale fiind inca redus si inegal distribuit in teritoriu. In final, se prezinta o serie de propuneri de masuri de crestere a competitivitatii care trebuie implementate pana la cel mai dezagregat nivel posibil, cu orizonturi de timp bine definite, monitorizate si evaluate corect, asumandu-se si responsabilitatile necesare pentru realizarea obiectivelor, in directia depasirii stadiului actual nefavorabil si a construirii unei competitivitati reale si a unei economii moderne pe baze sustenabile, a imbunatatirii avantajelor competitive deja castigate si a punerii depline in valoare a "bunului” cel mai de pret al Romaniei, capitalul sau uman.

Despre autor

Mihaela Nona Chilian

Nona Chilian este membra a Institutului de Prognoza Economica (Institute for Economic Forecasting), Institutului National de Cercetari Economice (INCE) (National Institute of Economic Research), Academiei Romane. A publicat numeroase articole de specialitate in reviste romanesti si straine. La Editura Universitara a publicat in 2010 lucrarea "Competitivitaea economniei rominesti si integrarea in Uniunea Europeana.


Anul publicarii: 2011
Pagini: 282
Editia: I