Descriere - Competenta comunicativa si oportunitatile de invatare. O perspectiva interactionista (aplicatii la limba engleza)
Lucrarea de fata isi propune sa demonstreze existenta unei relatii intre dezvoltarea competentei comunicative si crearea oportunitatilor de invatare, in sensul ca utilizarea unor metode comunicative, interactive, neconventionale de predare a limbilor straine de catre cadrele didactice conduce la formarea competentei comunicative la studenti, iar aceasta la randul ei le ofera oportunitati mai mari de invatare, dar si de angajare pe piata muncii.
Titlul insusi al lucrarii ("Competenta comunicativa si oportunitatile de invatare – o perspectiva interactionista”) contine in el atat scopul (dezvoltarea competentei comunicative si crearea oportunitatilor de invatare), cat si modalitatea de atingere a acestuia (prin utilizarea metodelor interactive de predare/invatare).
In acest sens, obiectivele generale ale cercetarii de fata sunt urmatoarele:
a. sa defineasca in mod adecvat conceptul de competenta comunicativa intr-o limba straina;
b. sa analizeze pertinent caracteristicile competentei comunicative;
c. sa ofere un model de evaluare a competentei comunicative;
d. sa ofere perspective noi asupra procesului de cercetare – actiune asociat cu activitatile curente ale profesorilor din strainatate, dar mai putin cunoscut de comunitatea profesorilor din tara noastra;
e. sa evidentieze modalitatile de ameliorare/optimizare a utilizarii metodelor didactice prin dezvoltarea si constientizarea unor strategii de invatare adecvate la studenti, care maximizeaza oportunitatile de invatare, adica formarea si extinderea unui proces educational interactiv bazat pe dezvoltarea de abilitati de invatare si comunicare, mai degraba decat pe cresterea volumului absolut de cunostinte;
f. sa sublinieze importanta formarii si dezvoltarii competentei comunicative, atat pentru comunicarea eficienta intr-o limba straina, cat si pentru capacitatea de a performa pe piata muncii, in sensul cresterii gradului de succes in procesul de angajare a absolventilor.
Dezvoltarea competentei comunicative in cadrul orelor de limba engleza de afaceri (ca ramura de baza a trunchiului ESP - engleza pentru scopuri speciale) se dovedeste a fi o cerinta stringenta incepand cu ultimul deceniu al secolului douazeci in Romania, ca de altfel si in Europa dupa integrarea noilor state democratice din centrul si estul Europei. Dinamismul limbajelor de specialitate in general este datorat atat fortei pietei, cat si cunostintelor teoretice dobandite. Existenta unei cereri crescande de cursuri de limba straina specializata este puternic motivata de crearea unei piete europene unice, precum si de fenomenul de globalizare si nevoia de comunicare internationala.
Incercand sa delimiteze domeniul ESP, Hutchinson si Waters (1987) sintetizeaza mai multe puncte de vedere privind originea si dezvoltarea englezei pentru diferite scopuri utilitare, vocationale si academice. Ei subliniaza distinctiile care se fac intre aceste ramuri ale limbii engleze, precum si originea lor comuna in preocuparile privind metodica predarii limbii engleze. Autorii observa ca aceste ramuri se intrepatrund, ca limba engleza de afaceri, sau limba engleza tehnica, medicala, etc., nu reprezinta o varietate cu o functionalitate unica. Trasaturile care difera sunt doar de domeniul vocabularului specializat. In ceea ce priveste gramatica, ea nu este specifica doar unei ramuri, ci este esafodajul pe care se bazeaza procesul de comunicare. In acest sens, deosebirea dintre performanta si competenta se refera la capacitatea unui elev/student sa aplice structurile gramaticale generale la o situatie specifica, iar invatarea limbii engleze pentru scopuri speciale este asemanatoare cu oricare forma de invatare a unei limbi uzuale.
In Romania, ca urmare a noilor deschideri din anii '90, si a nevoii de perfectionare a predarii limbilor straine, profesorii de limba engleza specializata din sase institutii majore de invatamant superior (Universitatea Politehnica din Bucuresti, Universitatile Tehnice din Cluj, Iasi, Timisoara, Brasov si Academia de Studii Economice din Bucuresti) – la care s-au adaugat mai tarziu si alte 18 institutii de invatamant superior , au fost cuprinsi in proiectul PROSPER, coordonat de Consiliul Britanic si Ministerul Educatiei si Cercetarii, precum si universitatile partenere. Proiectul PROSPER pentru predarea si invatarea limbii engleze pentru scopuri speciale a avut ca obiectiv general imbunatatirea nivelului de cunostinte de limba engleza la viitorii manageri si ingineri ai organizatiilor publice si private. Imbunatatirea priveste mai ales adaptarea la cerintele individuale si cele ale societatii, si nu vizeaza numai cresterea nivelului de cunostinte lingvistice in general. Activitatile si exercitiile prin care se realizeaza obiectivele sunt organizate in sarcini de lucru. Acestea depind de situatiile viitoare in care se vor afla studentii si implica formarea unor competente profesionale de comunicare.
Lucrarea de fata isi propune sa demonstreze existenta unei relatii intre dezvoltarea competentei comunicative si crearea oportunitatilor de invatare, in sensul ca utilizarea unor metode comunicative, interactive, neconventionale de predare a limbilor straine de catre cadrele didactice conduce la formarea competentei comunicative la studenti, iar aceasta la randul ei le ofera oportunitati mai mari de invatare, dar si de angajare pe piata muncii. Titlul insusi al lucrarii ("Competenta comunicativa si oportunitatile de invatare – o perspectiva interactionista”) contine in el atat scopul (dezvoltarea competentei comunicative si crearea oportunitatilor de invatare), cat si modalitatea de atingere a acestuia (prin utilizarea metodelor interactive de predare/invatare).
In acest sens, obiectivele generale ale cercetarii de fata sunt urmatoarele:
sa defineasca in mod adecvat conceptul de competenta comunicativa intr-o limba straina;
sa analizeze pertinent caracteristicile competentei comunicative;
sa ofere un model de evaluare a competentei comunicative;
sa ofere perspective noi asupra procesului de cercetare – actiune asociat cu activitatile curente ale profesorilor din strainatate, dar mai putin cunoscut de comunitatea profesorilor din tara noastra;
sa evidentieze modalitatile de ameliorare/optimizare a utilizarii metodelor didactice prin dezvoltarea si constientizarea unor strategii de invatare adecvate la studenti, care maximizeaza oportunitatile de invatare, adica formarea si extinderea unui proces educational interactiv bazat pe dezvoltarea de abilitati de invatare si comunicare, mai degraba decat pe cresterea volumului absolut de cunostinte;
sa sublinieze importanta formarii si dezvoltarii competentei comunicative, atat pentru comunicarea eficienta intr-o limba straina, cat si pentru capacitatea de a performa pe piata muncii, in sensul cresterii gradului de succes in procesul de angajare a absolventilor.
Dupa interogarea domeniului, dorim sa formulam unele probleme specifice carora cercetarea de fata va cauta sa le dea solutii:
Cum functioneaza in realitatea educationala de astazi conceptul de competenta comunicativa?
Cum putem facilita dialogul educational al punctelor comune de intelegere a competentei comunicative intr-o limba straina?
Cum afecteaza acest concept actiunea de evaluare lingvistica?
Care sunt implicatiile pentru examene si ocuparea unui loc de munca?
Ce strategii, tehnici si instrumente sunt eficiente pentru dezvoltarea competentei comunicative si maximizarea oportunitatilor de invatare?
Pentru a indeplini obiectivele generale propuse, lucrarea este structurata in trei parti:
Partea I: "Competenta comunicativa: concepte, abordari, scoli” – care explica semnificatia conceptului de competenta comunicativa si prezinta caracteristicile acesteia, avand in vedere interactiunea dinamica din realitatea concreta, in care competenta comunicativa trebuie sa se adapteze la absorbtia totala de informatii, atat lingvistice, cat si paralingvistice, a unuia sau mai multi interlocutori. Partea I ofera si un model de competenta comunicativa dezvoltat (cap. 1).
Partea a II a: "Evaluarea competentei comunicative” –se apleaca asupra testelor utilizate in evaluarea performantelor la limbile straine, si proiectarii testelor de limba. Evaluarea competentei comunicative poate furniza date esentiale privind dinamica interna a programei scolare si proiectarea si dezvoltarea curriculara a limbii engleze predate la orice nivel, precum si criterii pentru decizia educationala din domeniul evaluarii/examinarii.
Partea a III a: "Formarea si dezvoltarea competentei comunicative – oportunitati de invatare” – analizeaza diferite metode de predare/invatare a limbilor straine utilizate in prezent in lume. Se pune accent pe optimizarea folosirii metodelor didactice bazate pe interactiune pentru maximizarea oportunitatilor de invatare si dezvoltarea competentelor de comunicare. Ultimul capitol al partii a treia demonstreaza corelatia dintre dezvoltarea competentei comunicative si ocuparea unui loc de munca. Acest lucru este evidentiat de rezultatele cercetarii aplicative avand la baza o serie de teste aplicate studentilor din anul doi ai Facultatii de Relatii Economice Internationale si ai Facultatii de Administrarea Afacerilor, precum si doua chestionare, unul administrat absolventilor celor doua facultati, iar celalalt managerilor unor firme de succes care au angajat absolventi ai A.S.E.
Ca un corolar al celor trei parti ale lucrarii, se subliniaza faptul ca utilizarea metodelor interactive de predare → creeaza oportunitati mai mari de invatare pentru studenti → conduce la dezvoltarea competentei comunicative → care, la randul ei, faciliteaza sanse mai mari de ocupare a unui loc de munca de catre absolventi.
Cuprins:
INTRODUCERE / 13
PARTEA I
COMPETENTA COMUNICATIVA: CONCEPTE, ABORDARI, SCOLI
CAPITOLUL I
SEMNIFICATIA CONCEPTULUI DE COMPETENTA COMUNICATIVA
1.1. Comunicarea interumana / 17
1.1.1. Comunicarea: tipologie / 20
1.1.2. Comunicarea proces continuu / 21
1.2. Competenta comunicativa: caracteristici /21
1.3. Istoricul si evolutia termenului de ‘competenta' / 22
1.3.1. Puncte de vedere lingvistice / 22
1.3.1.1. Chomsky / 22
1.3.1.2. D. Hymes /23
1.3.1.3. M. A. K. Halliday / 24
1.3.2. Puncte de vedere pragmatice / 25
1.3.2.1. Maximele lui Grice / 25
1.3.2.2. John Lyons / 26
1.3.2.3. H. Stern / 26
1.3.2.4. Canale si Swain / 26
1.3.2.5. C. Bratt Poultson / 27
1.3.2.6. L. Bachman / 28
1.3.2.7. Modelul de competenta comunicativa dezvoltat (adaptat dupa Bachman) / 29
CAPITOLUL II
CARACTERISTICILE ESENTIALE ALE COMPETENTEI COMUNICATIVE
2.1. Competenta comunicativa: caracteristici / 31
2.2. Competenta comunicativa: tipologie / 32
2.2.1. Competenta lingvistica / 32
2.2.2. Competenta strategica / 33
2.3. Valorile transferului de competente L1"L2 / 35
2.4. Competenta comunicativa. Dezvoltari comparative in procesele predarii / 36
2.4.1. Structuralismul vs metoda comunicativa / 36
2.4.2. Exemplificari : tipuri de activitati comunicative in orele de limbi straine / 39
PARTEA A II A
EVALUAREA COMPETENTEI COMUNICATIVE
CAPITOLUL III
SEMNIFICATIA TESTELOR IN EVALUAREA COMPETENTEI COMUNICATIVE LA LIMBILE STRAINE
3.1. Repere Operationale: masurare, test, evaluare / 43
3.1.1. Masurarea / 43
3.1.2. Testul de limba / 44
3.1.3. Evaluarea / 44
3.2. Dimensiuni ale metodelor de testare / 46
3.2.1. Mediul de testare / 46
3.2.2. Rubricatia / 46
3.2.3. Inputul si raspunsul asteptat / 46
3.2.4. Relatia dintre input si raspunsul asteptat / 47
3.3. Calitatile tehnice ale testelor / 47
3.3.1. Fidelitatea / 48
3.3.2. Validitatea / 50
CAPITOLUL IV
PROIECTAREA TESTELOR DE LIMBA
4.1. Proiectarea testelor comunicative / 53
4.2. Trasaturile testelor comunicative. Deosebirile dintre itemii comunicativi si necomunicativi / 56
4.3. Principalele criticii aduse testelor necomunicative / 60
4.4. Aplicatii: tehnici subiective de evaluare / 61
4.5. Scheme detaliate de cotare pe categorii / 62
4.6. Utilizarea scarilor de nivel / 63
4.7. Aplicatiile testarii subiective si comunicative / 65
4.8. Tendinte actuale / 66
PARTEA A III A
FORMAREA SI DEZVOLTAREA COMPETENTEI COMUNICATIVE – OPORTUNITATILE DE INVATARE
CAPITOLUL V
ORIENTARI METODOLOGICE ACTUALE IN PREDAREA LIMBILOR STRAINE
5.1. Terminologie / 69
5.2. Teorii lingvistice in predarea limbilor straine / 72
5.2.1. Structuralismul / 72
5.2.2. Teoria functionala / 72
5.2.3. Conceptia interactionista / 73
5.3. Teorii ale invatarii limbii / 73
5.3.1. Modelul ”monitorului” / 74
5.3.2. Teorii ale invatarii si metode asociate / 75
5.4. Analizarea metodelor de predare: perspectiva actorilor educationali / 77
5.4.1. Obiective / 77
5.4.2. Alegerea si organizarea continutului / 78
5.4.3. Tipuri de activitati de predare/invatare / 78
5.4.4. Rolurile elevului / 79
5.4.5. Rolurile profesorului / 80
5.4.6. Rolul materialelor suport pentru predare/invatare / 81
5.4.7. Principii si descriptori / 82
5.4.7.1. Metoda traditionala / 82
5.4.7.2. Metoda Directa (The Direct Method) / 85
5.4.7.3. Metoda audiolinguala (Audio-orala) / 88
5.4.7.4. Calea tacerii (The Silent Way) / 90
5.4.7.5. Sugestopedia / 94
5.4.7.6. Invatarea prin consiliere (Counseling Learning) / 97
5.4.7.7. Metoda Raspunsului Fizic Total / 100
5.4.7.8. Metoda comunicativa / 102
5.4.8. Jocul optiunilor cadrelor didactice / 106
5.5. Tendinte si orientari actuale in predarea limbilor straine – interactiunea metodelor; predarea invatarea – proces interactiv /106
5.5.1. Epoca metodelor (Method Era) / 107
5.5.2. Dincolo de epoca metodelor (Beyond Method Era)/109
5.5.2.1. Predarea eficienta (Effective teaching) / 111
5.5.2.2. Predarea reflectiva (Reflective teaching) / 111
5.5.3. Epoca Post-metoda (Post-method era) / 112
5.5.4. Concluzii la tendintele actuale / 113
CAPITOLUL VI
METODOLOGIA CERCETARII APLICATIVE IN OPTIMIZAREA DEZVOLTARII COMPETENTEI COMUNICATIVE
6.1. Ipotezele cercetarii / 115
6.1.1. Obiectivele specifice derivate din ipoteze / 117
6.2. Esantionare. Definire. Criterii de selectie si caracteristici / 117
6.2.1. Categorii de respondenti / 117
6.3. Designul cercetarii / 118
6.4. Durata cercetarii / 118
6.5. Etapele cercetarii / 119
6.5.1. Experimentul 1/ 119
6.5.2. Studiul privind capacitatea de incadrare / 119
6.6. Descriere: Experimentul nr. 1 / 119
6.6.1. Caracteristici ale studentilor / 119
6.6.2. Criterii de selectionare a studentilor / 120
6.6.3. Experimentul 1 – design / 120
6.7. Metode de investigatie: chestionarul /123
6.7.1. Importanta utilizarii chestionarului in cercetarea de fata / 123
6.7.2. Procedura cercetarii / 124
CAPITOLUL VII
ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
7.1. Experimentul nr. 1: Participarea la Zilele Carierei / 125
7.2. Analizarea celor doua chestionare / 129
7.2.1. Chestionar I (pentru absolventi) si raspunsuri obtinute / 129
7.2.1.1. Analiza date Chestionar I / 136
7.2.2. Chestionar II / 139
7.2.2.1. Analiza datelor din Chestionarul II / 144
CONCLUZII / 149
BIBLIOGRAFIE / 151
ANEXE / 159
Anul aparitiei: 2009
Nr. pagini: 176
