Descriere - Cine sunt romanii? Perspective asupra identitatii nationale
Volum aparut sub egida Universitatii Babes-Bolyai
Coordonator: Vasile Boari. Asistent proiect: Lucian Ciupei
Imagine coperta 1: Liviu Mocan, Seminte in apus, bronz si marmura neagra de Moneasa, 162x39x33cm, 2009, Foto: Iurie Cojocaru
Perspectiva din care am incercat sa privim lucrurile este una complexa: pluri si interdisciplinara. Totodata, am incercat sa privim identitatea nationala romaneasca intr-o viziune holistica, ca intreg, ca un complex de factori, procese, tendinte etc.
Cu alte cuvinte, am dorit sa aducem in discutie si analiza toate laturile si aspectele posibile incepand cu latura (componenta) istorica si terminand cu aspectele de ordin psihologic sau etnopsihologic, economic, sociologic, spiritual, cultural etc.
Gandul care ne-a calauzit de la inceput pana la sfarsit a fost acela de a prezenta analitic cat mai multe perspective posibile si cat mai multe aspecte privitoare la fenomenul identitatii nationale romanesti.
Am incercat, de asemenea, sa punem in lumina si sa analizam - atat cat acest lucru este posibil - atat aspectele pozitive cat si cele negative si asta in numele adevarului si al dorintei sincere de indreptare a lucrurilor mai putin favorabile. Convingerea noastra este ca pentru a putea indrepta aceste lucruri, ele trebuie mai intai sesizate, recunoscute, analizate, evidentiate.
Ne situam, in acest fel, intr-o linie de ganditori ilustri: de la Dimitrie Cantemir la Constantin Radulescu-Motru si mai departe.
Volumul de fata reuneste contributiile catorva zeci de specialisti din domenii foarte variate: istorie, filosofie, teologie, litere, geografie, etnopsihologie, antropologie, economie, sociologie, politologie, muzicologie, etnografie etc. Cum spuneam, intentia initiala a fost sa cuprindem, in acest volum, toate aspectele relevante privind identitatea nationala romaneasca. Daca am reusit sau nu lasam in seama specialistilor si a cititorilor sa aprecieze. Ce pot sa spun, cu toata onestitatea, este ca produsul final nu coincide intocmai cu proiectul initial. A trebuit sa renuntam la anumite teme dupa cum, din mers, am mai adaugat teme care nu figurau in proiectul (planul) initial. A rezultat, oricum, ceea ce se vede: un volum masiv de aproape 800 de pagini.
Un aspect important pe care l-am urmarit de la inceput a fost cel referitor la re-configurarea factorilor identitari. Astfel, factorii identitari traditionali, precum originea, limba, teritoriul, religia, cultura etc., au pierdut prioritatea in favoarea factorilor nontraditionali si nonconventionali: economic, tehnologic, educational, sportiv etc. Din pacate, acest aspect nu se reflecta, atat si asa cum ne-am fi dorit, in structura volumului de fata.
Am constientizat de la inceput dificultatile pe care un asemenea proiect ar putea sa le genereze. Ele tin, inainte de toate, de nevoia de a proceda ,,obiectiv" intr-o situatie aparte, deloc confortabila. Coordonand acest proiect, mi-am dat seama cat este de dificil sa scrii despre poporul tau, despre tara ta, despre natiunea careia ii apartii in mod ,,obiectiv". Cu partile lor bune si cu partile lor rele, cu calitati si defecte. Constantin Radulescu-Motru a trecut prin aceeasi dilema: ,,Cum sa te ridici peste amaraciunile tale personale pentru a vedea si calitati in afara de defecte? Cum ai sa te ridici peste amorul propriu, pentru a vedea si defecte in afara de calitati?". Filosoful roman considera cunoasterea sufletului unui popor, inainte de orice, ,,o serioasa opera de stiinta". Deviza lui era: ,,Intai lumina mintii si pe urma focul aprins al patriotismului" (Motru, 1999, pp. 34-35). Dar oare pot fi atinse aceste deziderate si in realitate? Ceea ce mi-am dorit de la acest proiect a fost sa spunem adevarul despre romani. Chiar daca, uneori, adevarul e dureros, el trebuie spus cu orice riscuri. Experienta istorica ne arata ca nimic durabil nu se poate cladi pe minciuna, pe neadevar, pe iluzii fara fundament. Am plecat de la premisa ca daca nu stim cine suntem, nu stim nici de ce suntem in stare, ce putem face. Am urmat, in aceasta privinta, indemnul aceluiasi Radulescu-Motru: ,,Sa incepem, spunea el, prin a ne studia pe noi insine, ca sa vedem cine suntem si ce putem" (Motru, 1999, p. 32). Cu aceasta convingere am plecat si noi la drum. Daca vrem sa stim si sa aratam ce putem, trebuie, mai intai, sa stim cine suntem cu adevarat. Cu bune si cu rele, cu partile pozitive, dar si cu cele negative.
Nu putine dificultati vin din exigenta de a adapta fiecare subiect, fiecare contributie in parte, la tema generala. E mai greu sa vorbesti, de pilda, despre economie, educatie etc. prin prisma specificului national.
In fine, nu este un lucru usor sa compatibilizezi contributii atat de diferite, scrise de autori diferiti, cu viziuni diferite, cu moduri de abordare si cu stiluri diferite. Riscul major, aici, este sa rezulte un volum eterogen, lipsit de unitatea necesara. Pe de alta parte, am fost pe deplin convins ca o lucrare despre identitatea nationala, in prezent, nu poate fi decat ,,opera" unei echipe de specialisti. Nimeni nu mai este, astazi, ,,specialist" in toate incat sa poata singur asuma subiecte din domenii atat de diverse. (Vasile Boari)
Cuprins
Note despre autori
Nota asupra editiei
Cuvant-inainte
Vasile Boari, Cine sunt romanii? Introducere
I. PERSPECTIVE ISTORICO-GEOGRAFICE
Ioan-Aurel Pop, Istoria si semnificatia numelor de roman/valah si Romania/Valahia
Toader Nicoara, Cum s-a facut Romania Mare?
Paul E. Michelson, Identitatea nationala romaneasca si specificul national. A fi sau a nu fi: mai este aceasta intrebarea?
Nicolae Enciu, Romanii din Basarabia. O perspectiva geoistorica asupra identitatii nationale a romanilor din Moldova de Est (de la inventarea termenului ,,Basarabia" pana la crearea RSS Moldovenesti)
Pompei Cocean, Teritoriul si identitatea nationala la romani
II. PERSPECTIVE ETNO-PSIHOLOGICE
Alin Gavreliuc, Un secol de unire: intre rupturi social-istorice si continuitati valorice sau atitudinale
Mictat A. Garlan, Imagini etnoculturale interne si externe despre psihologia poporului roman
Daniel David, Cine sunt romanii din punct de vedere psihocultural? Despre profilul psihologic al romanilor
Luminita Iacob, Pozitionari atitudinale fata de Marea Unire si Romania Interbelica din perspectiva reprezentarilor sociale. Cine suntem?
Stefan Borbely, Romanii - contributii la identitarul psihologic
Lavinia Betea, Forme si tehnici de constructie a ,,romanitatii" in memoria si gandirea sociala din cea de-a doua jumatate a secolului XX. Studiu de caz: Unirea din 1918 in istoriografia comunista
III. PERSPECTIVE ECONOMICE
Daniel Daianu, Bogdan Murgescu, Incotro se indreapta capitalismul romanesc
George Stefan, Clara Volintiru, Cristian Paun si Florina Pinzaru, Economia Romaniei - tendinte actuale si elemente distinctive
Daniel Daianu, Dezvoltarea economica cere sa folosesti si ,,sa invingi" pietele!
IV. PERSPECTIVE SPIRITUAL-RELIGIOASE
Daniel Barbu, Ortodoxie, cultura comuna si capital spiritual
Mirel Banica, Vintila Mihailescu, Secularizarea, un ,,decalaj" religios al societatii noastre? Cazul Bisericii Ortodoxe Romane
Ioan-Vasile Leb, Ortodoxia romaneasca in contextul europenizarii si al globalizarii
Ciprian Ghisa, Biserica Unita cu Roma. Greco-catolicii din Romania
Danut Manastireanu, Identitatea evanghelicilor romani: radacini, actualitate, perspective
V. PERSPECTIVE POLITICO-JURIDICE SI MORALE
Virgil Ciomos, Revolutia la romani. Nasterea unei natiuni
Ion Bulei, Elita politica moderna a romanilor. Cateva puncte de vedere
Angela Banciu, Constitutie si identitate la romani
Sorin Liviu Damean, Rolul monarhiei in istoria moderna a romanilor si impactul asupra identitatii nationale
Adrian-Paul Iliescu, Intarzierea morala
VI. PERSPECTIVE CULTURAL-LINGVISTICE
Irina Petras, Eminescu, inceputul continuu
Ioana Bot, Eminescu, poetul nationalist, poetul national: cateva repere istorice si o actualizare a dezbaterii
Sorin Lory Buliga, Brancusi - intre traditie si universalitate
Cornel Taranu, George Enescu: romanitate si universalitate
Vasile Musca, Lucian Blaga si un nou inceput al filosofiei
Marta Petreu, Eliade, Sebastian, Ionescu, Cioran, ,,copiii din flori" ai Romaniei interbelice
Mircea Martin, ,,Complexele" literaturii romane
Adrian Tudurachi, ,,Geniul limbii romane". Biografia unui mit fondator (1828-1938)
Sorin Adam Matei, Intelectualul modern roman intre gnoza si grandomanie
VII. MITOLOGIE SI CULTURA POPULARA
Rodica Brad, Miorita si Mesterul Manole, mituri esentiale ale romanilor
Nicolae Panea, Noi, cei de ieri, despre noi, cei de azi
Ariana Guga, Romania si Salvatorii ei: trei momente intre mit si realitate
VIII. SATUL ROMANESC CA ELEMENT IDENTITAR
Barbu Stefanescu, Satul ca element al identitatii romanesti
Mihai Maci, Tristetea satului romanesc
IX. MINORITATILE
Ladislau Gyemant, Romanii si evreii. Impactul asupra identitatii
Konrad Gundisch, Etnicii germani din Romania si Basarabia
Lucian Nastasa-Kovacs, Centenarul maghiarilor din Romania
Petre Matei, Romii din Romania in perioada interbelica. Perceptii nationaliste
X. ROMANII SI EUROPA
Ioan-Aurel Pop, Strainii despre romani: identitatea romanilor in Europa, la confluenta Occidentului latin cu Orientul bizantin
Caius Dobrescu, De la marginalitate la excentricitate. Politici de euroinsolitare a identitatii romanesti
XI. DIALOGURI DESPRE ROMANIA
Vasile Boari in dialog cu istoricul Lucian Boia
Vasile Boari in dialog cu profesorul Virgil Nemoianu
Vasile Boari in dialog cu profesorul Mihai I. Spariosu
Vasile Boari in dialog cu profesorul Iosif Ton
Magda Gradinaru in dialog cu psihanalistul Ion Vianu
Magda Gradinaru in dialog cu scriitorul Norman Manea
Catalin Stefanescu in dialog cu jurnalistul Charlie Ottley