Descriere - Autistii Cartilor
,,...Dar daca luam toate aceste evenimente in mod separat?" se intreaba, pe buna dreptate, Julius Zimberlan si multa vreme nimeni n-a intreprins o asemenea cercetare. Cand, in sfarsit, lucrul acesta s-a intamplat si a fost consemnat intr-un text de sine statator, ecoul a fost: ,,Cartea asta nu este decat o facatura", dupa cum a afirmat cel ce a scris comentariul. (Efectul nu este mare pentru ca si asa nu se mai scrie despre carti, ci numai despre autori - despre anumiti autori. Iar pe cei ce scriu despre autori nu-i citesc decat autorii.) ,,Ce altceva decat o facatura este sa legi texte separate intre ele printr-un liant nici el altceva decat o facatura?" a continuat acelasi. Autorul s-a simtit ofensat si s-a consolat spunand ca si asa nimeni nu-l ia in seama pe nesuferitul critic. Auzindu-l, acesta a comentat, la randul lui: ,,Cine m-a pus sa scriu despre un asemenea ratat? Despre un asemenea ghiveci?" ,,Ghiveci? Acesta este un roman hibrid", isi arunca in joc ultimul atu autorul. ,,Roman hibrid?! Cine a mai auzit asa ceva?"
Si fiindca asemenea dispute par ca nu se termina, criticul publica un material in care spune pe sleau ca ,,Autistii cartilor" nu este decat o alaturare de proze scurte lipite - stangaci! - printr-un fel de text de legatura. Intr-un Drept la replica, autorul se intreaba, la randul sau, daca nu cumva si atat de citata ,,Istorie..." a criticului nu este decat o alaturare de cronici publicate prin reviste lipite - stangaci! - printr-un text de legatura. Si polemica pare sa nu mai ia sfarsit.
Replicile acide mai continua si astazi. Si, iata, astfel, a aparut o sansa nesperata pentru Autistii cartilor. Pentru ca oare ce altceva decat galceava publica mai atrage atentia asupra unei carti?...