Descriere - Asteptandu-i pe barbari
"In jurul nostru e război, domniÅŸoară, toată lumea ne e prietenă ÅŸi toată lumea ne e duÅŸmană. Asta este soarta neutrilor. Intra€‘un an, doi, poate trei, va trebui să intrăm ÅŸi noi in nebunia asta sangeroasă. Fumul, bubuiturile, gemetele, suferinÅ£a care ne inconjoară se vor strecura pe nesimÅ£ite, incet, stăruitor in respiraÅ£ia, in sangele, in obiÅŸnuinÅ£a noastră ÅŸi intra€‘o zi, intra€‘o dimineaţă, ne vom trezi că strigăm in gura mare "Război, vrem război” ÅŸi, intra€‘adevăr, din acea clipă nu vom mai putea inÅ£elege viaÅ£a, ce prostie, domniÅŸoară, ce prostie, să nu mai inÅ£elegi viaÅ£a fără război”. (…)
"DomniÅŸoară Sofie, există o legătură atat de stransă intre mine ÅŸi războiul ăsta, incat trebuie să o dau pe faţă, aÅŸa se spune, nu?, pe faţă deci: eu nu am de ales din cauza lui, el nu are de ales din cauza mea. Pentru că eu exist, ca mine incă atatea milioane, zeci, sute de milioane, domniÅŸoară, războiul are loc. El se face pentru că noi oamenii existăm. Suntem niÅŸte animale superioare, este evident. Eu studiez, inÅ£elegeÅ£i, am studiat ÅŸi continui să studiez animalele. Animalele din aceeaÅŸi specie nu se ucid intre ele, se alungă, acceptă invingătorii, dar nu se ucid. Se pare că superioritatea noastră a inceput in momentul cand am depăşit conÅŸtient acest, cum să spun, acest prag psihologic – interdicÅ£ia crimei. Ele nu pot pricepe că se poate, noi pricepem acest lucru. Åži, ca să nu mă las ucis, particip la război de partea turmei mele. SunteÅ£i mulÅ£umită de răspuns?”
