Carte publicata sub sigla Editurii Eikon.
O confuzie generalizata, raporturi nedeslusite, cauzalitati implicite sau forme indefinite m-au tentat sa interoghez si sa identific la nivel teoretic care sunt formele de interferenta si eventualele rupturi dintre arta, publicitate si fenomenul de branding.
Demersul de fata porneste de la o serie de interogatii generale:
Care este raportul publicitatii cu arta?
Mai vorbim in contemporaneitate despre ,,arte majore si ,,arte minore?
Este publicitatea o arta aplicata?
Cum este arta deturnata in publicitate?
Ce inseamna brandingul in arta si in lumea artei?
Ce forme de branding apar in arta contemporana?
lar mecanismele de branding sunt aplicate in arta la fel ca in alte domenii sau este vorba aici despre altceva?
Mi-am asumat astfel misiunea de a elabora o cercetare interdisciplinara care investigheaza raporturile dintre arta, publicitate si branding printr-un studiu diacronic ce acopera un secol de istorie a artei si a fenomenului publicitar.
Cuprins
INTRODUCERE
I. PERIOADA 1890?1920
1. Arta si publicitate in "La Belle Epoque”
1.1. Afisul ca forma de arta
1.2. Afisistii si estomparea granitelor intre "arta majora”
si "arta minora”
1.2.1. Jules Cheret: afisistul artist
1.2.2. Henri de Toulouse?Lautrec: figura singular sau forma de proto?branding?
1.2.3. Alphonse Mucha: impunerea Art Nouveau
1.2.4. Leonetto Cappiello: teoretizarea publicitatii ca prim moment al autonomizarii publicitatii
1.3. Afisul si democratizarea artei
2. Publicitatea in arta
2.1. Estetica deturnarii si estetica discursivizarii: Cubism, Futurism, Dadaism
2.2. Futurismul: auto?promovare si recunoastere publica
2.3. Promovare si mediatizare: Armory Show New York, 1913
II. PERIOADA 1920?1950
1. Publicitatea si "Les Annees Folles”: stiintifizarea, profesionalizarea si industrializarea publicitatii
6 . Arta, publicitate, branding. Interferente si rupturi
1.1. Societatea de consum si influenta americana asupra publicitatii europene
1.2. Muschetarii si constructia notorietatii marcilor
1.2.1. Cassandre: noul rol al creatorului de afis
1.2.2. Paul Colin: universul spectacolului
1.2.3. Jean Carlu: teoria expresiei grafice a ideii
1.2.4. Charles Loupot: stilizarea marcii
2. Mecanisme publicitare si practici artistice
2.1. Rene Magritte: de la publifilie la publifobie
2.2. Suprarealismul: artisti, teoreticieni, colectionari
2.3. Expozitia ca spectacol – Expozitia Internationala a Suprarealismului, Paris, 1938
2.4. Institutia ca brand in sistemul artistic:
Art of this Century, New York, octombrie 1942?mai 1947
III. PERIOADA 1950?1970
1. Anii de glorie ai publicitatii: institutionalizarea publicitatii
1.1. Publicitatea franceza: internationalizare si diversificare
1.2. Ultimii afisisti si cautarea expresiei simbolice
1.2.1 Raymond Savignac: afisul – scandal vizual
1.2.2. Bernard Villemot: diversitate si creativitate
1.2.3. Rene Gruau: afisul si marcile de lux
1.2.4. Marcel Jacno: afisul – semnal instantaneu
2. Arta si brand
2.1. Pop Art: reflectare a societatii de consum
2.2. Andy Warhol: impunerea artistului ca brand
2.3. Revisiting Pop Art: celebritate si popularitate
2.4. Expozitia ca opera – This is Tomorrow, Whitechapel Gallery, Londra, 1956
2.5. Impunerea figurii artistului sau cultul personalitatii
IV. PERIOADA 1970?2010
1. Publicitatea in contemporaneitate: evolutii si teorii
1.1. Anii '70: detronarea artei grafice si consacrarea fotografiei in campul publicitar
1.2. Anii '80?'90: suprematia filmului publicitar si revolutia creativa britanica
1.3. Anii 2000: revolta publicitarilor impotriva publicitatii si intalnirea cu arta contemporana
1.4. Teorii contemporane asupra publicitatii
1.4.1. Publicitatea ca instrument al constructiei identitare in societatea de consum
1.4.2. Publicitatea ca instrument al semnificarii si comunicarii
2. Arta contemporana: integrare in cultura mediatica si spectaculara
2.1. Practici artistice contemporane: apropriere, recuperare si deturnare a publicitatii
2.2. Figurile artistului contemporan: fenomenul de branding
2.3. Young British Artists: senzationalism, mediatizare, branding
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
Anamaria Tomiuc este conferentiar universitar doctor la Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca in cadrul Departamentului de Discipline Teoretice si cadru didactic asociat la Departamentul de Comunicare si Relatii Publice al Facultatii de stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii din cadrul Universitatii Babes Bolyai Cluj-Napoca, filolog, specialist in comunicare si relatii publice si doctor in arte vizuale.