Descriere - Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus
"In conformitate cu stipulatiile Tratatului de pace ruso-turc de la Bucuresti din 1812, Basarabia a fost anexata la Imperiul Rus. Spatiul dintre Prut si Nistru a cunoscut initial o perioada de ajustare la organizarea administrativa a Imperiului Rus. Prima faza a perioadei respective o constituie scurta administrare a provinciei romanesti de catre boierul moldovean Scarlat Sturdza, trecut in serviciul Rusiei. Sub conducerea lui au fost instituite structurile administrative provinciale, care, pe langa cele existente pana la anexare, au fost mentinute intacte pana in 1816."
"Ca urmare a nedreptatii strigatoare la ceruri ce ni s-a facut la 1812, Basarabia a devenit un nume sfant nu numai pentru basarabeni, ci si pentru toti moldovenii, si nu numai pentru moldoveni, dar si pentru munteni, si pentru ardeleni, si pentru orice roman din orice colt al lumii.
Basarabia a devenit un nume-simbol pentru toti romanii, iar pentru basarabeni inainte de toate. Basarabia e fiica rapita de la sanulpatriei-mame, e o rana mereu sangeranda, o constiinta mereu treaza, este dorul nestins al romanului din Tara de fratele sau instrainat cu forta si acelasi dor indurerat al romanului basarabean de patria-mama." -- Nicolae Matcas
In conformitate cu stipulatiile Tratatului de pace ruso-turc de la Bucuresti din 1812, Basarabia a fost anexata la Imperiul Rus. Spatiul dintre Prut si Nistru a cunoscut initial o perioada de ajustare la organizarea administrativa a Imperiului Rus.
Prima faza a perioadei respective o constituie scurta administrare a provinciei romanesti de catre boierul modovean Scarlat Sturdza, trecut in serviciul Rusiei. Sub conducerea lui au fost instituite structurile administrative provinciale, care, pe langa cele existente pana la anexare, au fost mentinute intacte pana in 1816.
Este lipsita de temei opinia potrivit careia S. Sturdza, fiind batran, a dat dovada de o slaba activitate administrativa. Din contra' documentele de arhiva, in special condica de expeditie, scot in evidenta faptul ca el, pana a se imbolnavi, s-a manifestat din plin ca administrator. Mai mult decat atat, devenind o unealta in mana rusilor, el a fost cel care a introdus primele legi rusesti in provincia rapita.
Concomitent, demersul nostru reprezinta si o dovada ca istoriografia referitoare la Basarabia contine multe aspecte neelucidate pana astazi, in timp ce fondurile de arhiva sunt in asteptarea investigatorilor.
La 31 octombrie 1812, Sturdza i-a cerut lui Harting sa le interzica cazacilor de a-i obliga pe locuitorii care trec de pe un mal al Prutului pe celalalt sa plateasca bani, fapt care fusese reclamat de catre caimacanul Principatului Moldovei. Este putin probabil ca Harting sa fi luat masurile de rigoare, deoarece in ianuarie 1813, concesionarii taxelor vamale din Basarabia i-au inmanat lui Sturdza o reclamatie privind cazacii postati in satul Sculeni. Ei erau nemultumiti ca acesti pazitori ai granitei storc bani de la cei care trec Prutul in special de la locuitorii satelor situate in apropierea raului, care transportau fanul pregatit pe malul drept al Prutului pana la definitivarea procedurii de incheiere a tratatului de pace cu Poarta Otomana.
PROTESTUL CONSULULUI ROMAN DE LA ISMAIL PRIVIND SARBATORIREA CENTENARULUI ANEXARII BASARABIEI LA IMPERIUL RUS
In zilele de 16 si 17 mai 1912, cu ocazia implinirii a 100 de ani de la semnarea Tratatului de pace ruso-otoman de la Bucuresti din 1812, conform caruia teritoriul romanesc dintre Prut si Nistru a fost anexat la Imperiul Rus, oficialitatile tariste din Basarabia au sarbatorit cu mult fast acest eveniment, indoliat pentru poporul roman.
Drept raspuns la actiunile injurioase ale rusilor, romanii din dreapta Prutului au protestat in cadrul unor diverse manifestatii politice, demonstrand astfel o afinitate si o solidaritate de constiinta cu soarta fratilor basarabeni. Despre actele de protest care s-au produs in Romania s-a scris pana si in presa de la Chisinau. Bunaoara, in paginile ziarului de expresie rusa Drug din 19 mai/1 iunie 1912, in care, anterior, fusesera prezentate ample relatari despre serbarile din interiorul provinciei, au fost publicate textele a doua telegrame expediate din Bucuresti. In prima dintre acestea se mentioneaza: "Din Iasi si alte orase se aduce la cunostinta ca, pe data de 16 mai, au avut loc demonstratii de protest impotriva festivitatilor din Basarabia. La Iasi, in Piata Unirii s-a desfasurat o manifestatie grandioasa. In timpul discursului pe care l-a tinut in incinta Teatrului National, profesorul Xenopol s-a referit la comportarea nedreapta a guvernului rus fata de Basarabia dupa razboiul cu Turcia, la rusificarea populatiei, comparativ cu care magherizarea romanilor din Ungaria e mai suportabila, intrucat romanii pot barem protesta cu o voce slaba"[1]. ..
Impotriva manifestarilor actului fraudulos din 1812 a protestat, la unison cu romanii din regat, si consulul Romaniei de la Ismail, Sebastian Greceanu. Despre modul cum si-a manifestat protestul aflam dintr-un dosar de arhiva. ..
Modul cum a procedat consulul Sebastian Greceanu merita toata admiratia. E un act de demnitate romaneasca, demn de urmat. Un protest fata de insulta ce a fost adusa poporului roman de catre autoritatile imperiale ruse prin aniversarea fastuoasa a raptului teritorial, comis in 1812. Atitudinea patriotica de care a dat dovada consulul Greceanu poate servi drept o lectie de verticalitate nationala pentru clasa politica din Republica Moldova. Pentru a nu ofensa cumva ambitiile de mare putere ale Rusiei, elita politica de la Chisinau, cu unele exceptii, uita de existenta demnitatii nationale
Anul aparitiei: 2006
Numar pagini: 304
Format: 13x20