„Ma numesc Pietro Paladini, am 43 de ani si sunt vaduv.”Era aparent fericit: avea o slujba foarte buna, avea alaturi o femeie care il iubea si o fiica de zece ani. Dar,intr-o zi, in timp ce-i salveaza viata unei necunoscute, existenta i se schimba radical... Din acel moment, Pietro se refugiaza in automobilul sau, parcat in fata scolii fetitei,si astfel incepe pentru el o era a trezirii, pe cat de nebuneasca in teorie,pe atat de fireasca in practica.Intelept,stralucit,sceptic,cordial...