Carti in categoria Romane

“Sodoma si Gomora I si II, tomurile din In cautarea timpului pierdut publicate in mai 1921 si in aprilie 1922, au ca tema inversiunea sexuala. Subiectul acesta se afla poate in inima intregului roman al lui Proust, dar titlul Sodoma si Gomora nu s-a impus decat in timpul Primului Razboi Mondial.” Antoine Compagnon“Tema <inversiunii sexuale> (Proust prefera sa nu spuna <homosexualitate>, formula ce incepea sa se impuna, dar pe care el o gaseste <prea germanica si ...

Daca multi scriitori s-au folosit de carnete pentru a tine un jurnal intim, a consemna impresii de calatorie sau diverse notatii pregatitoare, Proust s-a slujit de ale sale doar pentru a-si acompania opera, atat pe plan lexical, cat si pe planul creatiei. Din acest punct de vedere, si in ciuda caracterului lapidar al anumitor insemnari, care poate dauna intelegerii lor imediate, ele constituie un aport pretios pentru o mai buna intelegere a complexitatii procesului literar la Marcel Proust. Flor...

Romanul Guermantes reprezinta cazul exemplar al maximei extensii prin care un nume "diafan" poate emana din sine o "lume" halucinant de reala si, in consecinta, o grandioasa constructie narativa ("Numele Guermantes era ca un cadru de roman...") menita sa ilustreze, in chip memorabil, ipoteza cu privire la o anume autonomie a fictiunii. Acest nucleu, in vesnica pulsatie, reprezinta, in acelasi timp, "o ultima iluzie de spulberat": intr-adevar, numele magic "Guermantes" se va volatiliza intr-o dim...

"Tribul" tinerelor fete sosite in statiunea balneara de la malul marii, unde se odihnesc naratorul si bunica lui, pare sa fi migrat dintr-o lume stranie si inaccesibila. In ciuda "indraznelii, frivolitatii si cruzimii" lor, fetele ii amintesc tanarului maladiv, "discipol" al estetului Swann, modelele de frumusete senina si nobila a statuilor arse de soare de pe tarmurile Greciei antice. Din "stolul" tinerelor fete in floare, se desprinde Albertine, o prea perversa Nausicaa pentru prea tanarul si...

In "Timpul regasit" se intalnesc, se regasesc, se impletesc intre ele precum intr-o tesatura stransa, toate personajele, toate senzatiile, toate impresiile, toate evidentele memoriei involuntare din volumele anterioare, dar pe un palier superior. „Cel care si-a descoperit vocatia de scriitor dupa un indelungat si dureros periplu - naratorul din In cautarea timpului pierdut, a carui constiinta auctoriala se acutizeaza si se radicalizeaza in Timpul regasit - afla brusc ca opera pe care urmea...

„Ca si in celelalte romane ale ciclului In cautarea timpului pierdut, se inlantuie aici multiplele „teme“ – iubire, gelozie, boala, moarte, arta, mondenitate etc. – chemate prin asociatii de tip analogic si invadand un spatiu pe care treptat il omogenizeaza printr o scriitura de tip „monoton“ si cu tendinta spre exhaustiv, ce si desfasoara virtualitatile arborescente spre cucerirea unei totalitati. Poate ca, intr o asemenea lectura, Prizoniera este, ...

In ultimele pagini din Timpul regasit (publicat in 1927), Proust afirma ca si-a petrecut intreaga viata scriind "aceasta carte esentiala, singura carte adevarata". Asadar, scrierea a ceea ce citim sub titlul In cautarea timpului pierdut nu insemna, pentru el, decat lectura acestei "carti launtrice"– expresia cea mai rafinata a mitului estetizant al vietii intelese ca proiect de conversie ontologica si traite ca opera de arta. Acest mit organizeaza intr-un chiasm paradoxal si tragic raportu...

Traducere de Nicolae Constantinescu„Povestiri mondene, istorii tandre, fragmente in care precizia descrierii este atenuata de gratia molatica a frazei – M. Proust a reunit toate genurile si toate farmecele. Si doamnele, si tinerii vor citi cu o placere plina de emotie o carte atit de frumoasa.” (Leon Blum)Moartea lui Baldassare Silvande, viconte de Sylvania • Violante sau mondenitatea • Vacanta melancolica a doamnei de Breyves • Confesiunea unei tinere • O c...

In virtutea unui sumbru paradox, cei salvati de pedeapsa divina a Sodomei si Gomorei, comparati cu Adam si Eva dupa alungarea lor din Eden, sunt singurele fiinte paradisiace, de vreme ce "adevaratele paradisuri sunt cele pierdute", dupa cum crede Proust. Fara nici un alt ghid decat tropismul, scriitorul avanseaza cu lentoare halucinanta in bolgiile acestui paradis infernal si explorea za cu minutie de entomolog "rasa acelor fiinte damnate" care ii populeaza meandrele. Expert ...

Swann (engl. Swan, cu un singur "n" - lebada, emblema heraldica, alchimica si wagneriana) traverseaza dezinvolt vamile care separa si unesc "lumea" lui burgheza de cea a aristocratiei, aprig ravnita din perspective diverse, dar convergente, de snobul, de diletantul si de estetul pe care ii intrupeaza. Incapabil sa se inalte pana la "echilibrul spiritual" al aspectelor frumusetii naturale si estetice pe care o contempla, el se pierde cu voluptate in confuzia tragica ...

Dintre "tinerele fete in floare" intalnite in statiunea balneara Balbec, Marcel o culege pe Albertine, pentru ca "umbra" ei inseamna pentru el reversul unei aure incandescente si incinerante. Romanele Captiva si Fugara (publicate in 1923 si, respectiv, 1925) renunta la ampla fresca sociologica din volumele anterioare pentru a se consacra analizei psihologice de maxima subtilitate a relatiilor dintre Marcel si Albertine; aceasta traieste o vreme, asemenea unei "prizoni...

In ultimele pagini din Timpul regasit (publicat in 1927), Proust afirma ca si-a petrecut intreaga viata scriind "aceasta carte esentiala, singura carte adevarata". Asadar, scrierea a ceea ce citim sub titlul in cautarea timpului pierdut nu insemna, pentru el, decat lectura acestei "carti launtrice" - expresia cea mai rafinata a mitului estetizant al vietii intelese ca proiect de conversie ontologica si traite ca opera de arta. Acest mit organizeaza intr-un chiasm paradoxal...

În virtutea unui sumbru paradox, cei salvaţi de pedeapsa divină a Sodomei şi Gomorei, comparaţi cu Adam şi Eva după alungarea lor din Eden, sunt singurele fiinţe paradisiace, de vreme ce „adevăratele paradisuri sunt cele pierdute”, după cum crede Proust. Fără nici un alt ghid decât tropismul, scriitorul avansează cu lentoare halucinantă în bolgiile acestui paradis infernal şi explorează cu mi...

Anul aparitiei: 2005 Pagini continute: 531 Dimensiuni: 14/21

Romanul Guermantes reprezinta cazul exemplar al maximei extensii prin care un nume "diafan" poate emana din sine o "lume" halucinant de reala si, in consecinta, o grandioasa constructie narativa ("Numele Guermantes era ca un cadru de roman...") menita sa ilustreze, in chip memorabil, ipoteza cu privire la o anume autonomie a fictiunii. Acest nucleu, in vesnica pulsatie, reprezinta, in acelasi timp, "o ultima iluzie de spulberat": intr-adevar, numele magic "Guermantes" se va volatiliza intr-o dim...