Nevasta-sa, tot asa de dezvelita, cu camasa sfasiata, aproape goala, privea atat de ingrozita spre fereastra, ca ochii ii pareau doua gauri de harca; de buna seama il vazuse.Si-alaturi, intr-o rana, cu fata spre ea, un barbat spatos, enorm, pe care nu-i fu greu sa-l ghiceasca. Anton, hidos in umbra tot mai deplina dinauntru, dormea adanc si horcaiturile lui lugubre se intelegeau din convulsiunile largi si incete ale pieptului.Domnul capitan ii privea nauc; in uimirea lui, buzele ii ramasesera de...