Carti in categoria Poezie

Traducere, cronologie, note si ingrijirea editiei Dana Barangea Cu o prefata de Ambrogio Borsani „Alda Merini si-a dus obsesia pentru poezie pana la consecintele ultime. Nu putea concepe viata fara un spatiu in care sa se dedice alfabetelor ei. Vointa ei poetica extrem de ferma evoca figura temerara a celui care se arunca in abis ca sa ia urma celor fugiti din lume, infruntand toate primejdiile pe care abisul le presupune. De-a lungul vietii sale chinuite, Alda Merini n-a incetat nic...

In do major III ... intr-o zi vom fi ciudate ordine prezise la tocul ferestrelor - inchise - pe timp de noapte ... * → dorm, iubire-dorm, muzica de pene extrema in spatiu - zbor de barza, lumina, lumina-nedormita, a timpului care imbraca - in meta-fore de cantec - demoni severi, efigii intunecate de lumi deja slefuite cu pamanturi de greutatea ta: → tinuturi-deja-suflate pe urme de mici ganduri - tacute - de molie, de umbre intacte in forma de margareta...

„Gastele”, evident, intr-un asemenea context, fac aluzie la ceea ce scapa, ganduri, vise, oameni si evenimente: sunt tot ceea ce, la voia intamplarii, ca si „frunzulita fragila” din opera lui Leopardi inscrisa in titlul cartii precedente, este imprevizibil si inexpugnabil, reticentt la orice incercare a „stapanei” de a-i tine firul, de a-l controla. ?i este logic, in fata acestei imposibilitati, sentimentul atroce, „spinii de frica” chiar, care met...

„Se afirma ca poezia mistica incepe acolo unde se termina poezia religioasa, este o transfigurare a acesteia, incercand sa exprime in cuvinte trairea unei stari de beatitudine, de extaz, obtinute in urma unei abandonari de sine inaintea lui Dumnezeu. Poezia mistica, ca o sublimare a poeziei religioase, incearca sa exprime inexprimabilul, poetul utilizand in acest caz simboluri pentru a exprima ceea ce prin Gratia divina a primit intr-un moment in care simtirea sa, gandurile sale si tot cee...

„Prima traducere in limba romana a poetei macedonene este o incursiune intr-un univers literar aparte, puternic marcat de existenta in epoca actuala, in care raportul real/virtual se afla intr-un echilibru instabil. Chiar daca «omuletii» isi pierd tot mai mult identitatea si vitalitatea, parand a fi intr-un regres permanent, aceasta poezie are si accente luminoase. Textul insusi are o amprenta stilistica speciala, care in limba de origine suna melodios si misterios totodata. Da...

„Iubi” este o carte de poezie a lui Igor Guzun, ce poate fi rezumata cu aceste randuri: „Sa-i deschizi celuilalt sticlele si usile / Este mai palpitant decat sa-i daruiesti stele de pe cer. / Sa-i incalzesti omului drag manusile / Inainte ca acesta sa iasa in ger.” Este o carte de dragoste. Matura. Si dragostea, si cartea. Igor Guzun (n. 1968) este scriitor, editor si director al Agentiei „URMA ta”. Primii 10 ani de jurnalism si apoi urmatorii 10 de profesora...

„Din priviri Se masurau versurile Unele pe altele, Asa pricepand Cine sunt si ce vor Indeletnicire (2) Mi-am facut un stanjen lung, Cu el o sa masor metrii de poezie. Dar cred ca o sa-mi fac unul pana la capatul strazii, Ca sa masor poezie la vrac Amestec (2) Ma doare maseaua Ca si cum as gandi cu dintii. Gandurile ies ca niste scrasnituri De la care m-am abtinut”...

„prima a fost ca inceputul un posibil alfabet in ore delicate ce sunt preludiu pentru seara si misca incet minutele in rozarii nicio lumina nu tine vantul dar era iubirea de-a lungul firului strazii si laptele dulce al unui san de mama”...

„Din fundul unui pasaj subteran, atmosfera din suburbii, prinsa in gheata lumina nemiloasa se ridica pe ramurile ingrozite de apa unei fisuri in balti stagneaza in pajisti epuizati si platani in linie au ramas chei. Scufundat calcat iluzii implinite, le-a ucis setea. Dar a plouat, campurile sunt salvate.”...

„Vrand sa fac un dar poetilor romani – de la care in tinerete am primit inestimabile daruri, Nichita, Cezar, Grigore – am indraznit o versiune romaneasca a intraductibilelor si abstruselor poeme rilkeene. Mostre supreme ale unui discurs poetic somnambulic, desfidand nu numai logica si sintaxa curenta, dar si cea poetica, aceste Elegii… sunt, cred eu, un varf, daca nu un monument al spiritualitatii moderne europene. Sunt fericit ca limba romana a stramosilor mei si a mari...

Rolf Bossert s-a nascut la 16 decembrie 1952, la Resita. A absolvit cursurile de limbi germanice la Universitatea din Bucuresti. Intre anii 1972 si 1974 face parte din gruparea literara „Aktionsgruppe Banat” din Timisoara. A debutat editorial in 1979 cu volumul de poeme Siebensachen. In 1984 publica, la Editura Dacia, neuntöter. Figureaza in cateva antologii de lirica germana din Romania, printre care in Vant potrivit pana la tare. Se stabileste in Germania de Vest in decemb...

Poeziile lui Spyros Kokkinakis creeaza puternica senzatie ca ritmurile expresiei sale fac aluzie concomitent la mai multe lucruri si la mai multe lumi, pornind de la fiorul captarii si inregistrarii poeziei inerente acestora pana la memoria colectiva si limbajul ideologic al cititorului grec. Poetul picteaza viata oamenilor cu un prisos de “intelepciune pamanteasca”, care nu este altceva decat patria si timpul comun al celor mici precum si al celor mari. In viziunea poetului, omul li...

Traducere din limba spaniola si prefata de Andrei IonescuIlustratii de Tudor Patrascu „A fost fascinat de mitologiile orientale si de cele nordice, dar ideea lui de perfectiune literara a fost forma limitata si clara. Borges a considerat ca eternitatile si infiniturile incap intr-o pagina.” (Octavio Paz) „Borges este unul dintre cei zece sau chiar cinci scriitori moderni pe care avem obligatia sa-i citim. Dupa ce ne-am apropiat de el, nu mai sintem aceiasi. Viziunea noastra...

Markó Béla opteaza pentru o situare libera, anume lipsita de solemnitate si poza. Se tutuieste „de mult cu tot ce curge“, precum Sorescu. Apropierea de acesta din urma poate fi accentuata. Au in comun, cu nuante personalizate, desigur, asumarea cotidianului in datele lui cele mai banale, mai putin spectaculoase, mai umile, si inregistrarea lor cu o dez-mirare care le scoate din anonimat, transformandu-le in emblema a conditiei umane. Criza se iveste din elementar, obisn...

„cling cat mai chircita stau in lumina ochiului de pasare, ca sa nu ma gaseasca diavolul si acolo, cat mai chircita adanc in sinele meu stau, sa nu ma lovesc de mine insami ca de o femeie din sticla si sa ma fac tandari, cat mai departe de lume incerc sa ma tin, ca sa nu ma manjeasca cu pofta lor de ochi de pasari speriate de moarte, cat mai adanc ma mai chircesc inca o data inainte de a ma naste definitiv din sticla tulbure ca rana ochiului de pasare oarba, cling.”...

„Cuvintele oamenilor plutesc in vaioage numele noastre, aproape de Pamant sunt momeli pe malurile apelor cate o rama se zbate mai mult prinsa in carligul vreunei consoane. De la o oarecare distanta se estompeaza pana si destinatia finala solutia evidenta, la mintea copiilor Eu zic: ar fi bine sa incetinim/ vreau sa cobor – in zadar – ne predam cu totul acceleratiei de tip Coriollis experimentului unic si planetar calare pe planul osculator in jurul orasului desfacut ca o ureche...

„Trece o fanfara atat de mica si atat de solemna de parca ar sta pe o gamalie de bold si toti ar fi prinsi de planeta lor mica cu un Bold urias de subtire asa cum e Gravitatia dar totul poate fi facut si mai mic privind Pamantul de pe o stea si mai mare mai mare mai mare aproape cat lamentoul trombonului bas ciupit ici colo de cimiliturile picolinei dar asa de spilcuita de trasa la dunga de scrobita si tantosa ca te pufneste rasul”...

„Poemul pamant de flori si cand vorbeste despre Dumnezeu ca despre un excavator as zice urias cum te-ar trece de pe un ocean pe altul in cupa lui de pendul ca si cum ne-ar spune ca ne vom intoarce la poemul la Dumnezeul (Acesta si Cel) La excavator si daca ar fi doar un Gand gandul ingroapa un Munte si-l ridica”

Poet, publicist. Studii: cursurile primare si secundare la Liceul „A. T. Laurian” Botosani, Liceul National din Iasi si Facultatea de Drept la Universitatea „AL. I. Cuza” din Iasi (1888-?). A fost prefect al jud. Dorohoi si deputat in Parlament. A functionat ca redactor la revista Literatura si stiinta a lui C. Dobrogeanu- Gherea (1893-1894), a condus sapt. Adevarul de joi (oct. 1898-ian. 1899) si revista Pagini literare (cu I Gorun, 1899-1900). A frecventat cenaclul lite...