Cartea poate fi citita si ca o ilustrare personala a ceea ce psihologii numesc asimilatorul cultural. Ea abunda de situatii concrete care dau farmec oricarei lecturi. Ele sunt, insa, insotite de reflectii, interogatii, ezitari marturisite, confidente parca soptite la ureche, indoieli. Adesea, Ioana Lee ia distanta fata de ea insasi, se descrie ca personaj care traieste in lumi si culturi diferite, vazandu-si stangaciile, dar si indraznelile, totul povestit cu adieri de rasfat narcisic si detasar...
