Carti in categoria Proza diversa

Spre deosebire de Eminescu, Cosbuc are simtul sublimului cosmic surprins direct si netrecut prin filtrele meditatiei, ale „filosofarii”. Natura lui Cosbuc pare prezenta nu ca stare de suflet, ci ca fenomen frematand de viata, care te izbeste nemijlocit. […]De aceea si „optimismul” lui Cosbuc nu este altceva decat sanatatea si echilibrul sufletului lui de „clasic” (Cosbuc nu e un „monument al naturii” — cum spune Calinescu despre Creang...

Dragostea pentru libertate si dreptate sociala ii indemnase pe multi iobagi, inainte de a obtine unele drepturi, sa se refugieze in codri si, pe calea armelor, sa se izbaveasca de asuprirea nemiloasa a grofilor. Dainuie pina astazi in partea locului amintirea lui Pintea Viteazul si a altor haiduci. Astfel, satul in care a vazut lumina zilei autorul Firelor de tort facea parte dintr-o regiune cu vechi traditii de lupta impotriva asupririi, fapt care va gasi un puternic rasunet in opera de mai tir...

In momentul de fata putem observa faptul ca intentia epica primordiala a lui Cosbuc a servit pana acum drept suport mai mult analizelor tematice, cantitative, lipsind observatii substantiale asupra felului in care proiectatul epos se manifesta pe plan calitativ, influentand sau chiar determinand structura intregii sale poezii, factura ei de ultima instanta. […] Poeziile cosbuciene par mai degraba tablouri vivante sau scurte monoloage cu subiect folcloric. […] De fapt, poetul avea f...

Mai de mult cam cu otravurile au bagat babele vrajitoare spaima in lume, caci nu prea cunosteau oamenii otravurile dm buruieni. Nu erau doctori decat prin orase mari, nu erau procurori si tribunale ca acum. Si se simteau oamenii bolnavi si nu stiau de ce, si mureau si erau morti, si cine sa le caute pricina mortii? Dar acum, doctorii cunosc toate otravurile si, oricat de putina otrava ar fi in cosul omului, ei o deslusesc, o gasesc si in omul mort dupa indelungata vreme de la moarte. Si apoi vin...

Astazi, fara indoiala, cel dintai poet al nostru e George Cosbuc, care, liber de inraurirea lui Eminescu, a stiut sa introduca in poezia romana o nota noua, originala, tanara si fermecatoare: idila poporana, prezintata in o forma artistica.Impresiunea activitatii sale se si cunoaste in lira generatiunii mai tinere, care a inceput sa-l imiteze; putem deci zice ca a facut deja o scoala, care negresit are viitor, caci temeliile sale se afla in popor.Era dar un ce firesc ca Academia sa dea premiul e...

[...]Aceste se numesc prin Banat joi nepomenite, iar femeile le tin ca sa nu le joace Nepomenita, cum sunt San-Toaderii, ca sa nu le joace caii. Sfanta asta, Nepomenita, e un fel de Mama a padurii si n-are alt nume, si, daca-l are, nu e bine sa i-l pomenesti. Aceste deci sunt 3 joi nepomenite intre joile rele. Acum joia din saptamana patimilor e joi-mare, si dupa numele ei au iscodit oamenii alta gogorita, vestita Joimarita, ori mai bine joimaritele, care ar fi, chipul, tot niste mame ale paduri...

Pe campul vast al publicisticii romane, pe care creste atata spanac des si abundent, a aparut in sfarsit zilele acestea si un copac, si e asa de mandru si asa de puternic, ca mii si mii de recolte de buruieni se vor perinda, si el va sta tot mereu in picioare, tot mai sanatos si mai trainic, infruntand gustul actual si vremea cu schimbarile ei capricioase si facand din ce in ce mai mult fala limbii noastre romanesti, un volum de Balade si idile de George Cosbuc. I. L. CARAGIALE ...

Intre marii poeti de felurite limbi trebuie definitiv asezata poezia lui Cosbuc, o mare poezie nestudiata inca si am constatat ca absenta din bibliotecile macar ale scriitorilor.In limba noastra romaneasca G. Cosbuc a creat o limba noua: aviz facultatilor de filologie; caci intr-adevar noul nostru mare poet ne aduce in graiul scris o lume noua odata cu o limba noua.O trista inferioritate a noastra – s-o spunem drept si pe fata – fusese pana mai deunazi uitarea lesnicioasa a marilor n...

Restatornicirea domniei romanesti si razboiul nostru pentru neatarnare. Scrisa anume pentru taranimeCurpinsDomnitorulInainte de razboiIn razboiIntoarcerea din razboiOasteaTrecerea DunariiPedestrimeaTunarii si sapatoriiApararea steagurilorCalaretiiTabara PlevneiOfiterii nostriIntrarea ostilor in BucurestiTaraVrajba intre noi si turciNeatarnareaIncordarile neamuluiCoroana de otelAnul aparitiei: 2019Numar pagini: 224Format: 13x20...

CuprinsSuperstitiunile pagubitoare ale poporului nostru - descantecul si leacurile babesti. Duhurile necurate. Vraji si farmeceI. Medicina simpatica. Leacurile babestiII. Duhurile necurateIII. Vraji si farmeceDintre-ale neamului nostruCantecul zorilorcaciun cel de demultDoua balciuriGura lupuluiInsula serpilorLegendele manastirilor noastreTablouri paganeFat-frumos al nostru si pasarea genixCapul, mana si nasulCum intelege romanul culorileMedicina popularaDracul in zicatoarele si proverbiile noas...