Carti in categoria Proza diversa

Degeaba; timpul trece si oamenii se prefac. Se stricase fata si nu mai putea sa stea, ca mai-nainte, zile-ntregi, cu copiii, cu gastile, cu ratele si cu gainile numai. Apoi de cand s-a dus la moara, n-a auzit, ce-i drept, nici o vorba buna de la nimeni, dar nici ocari si ghionturi n-a mai mancat, iar ca stapana la casa ei, facea ce voia, se scula si se culca cand ii venea, manca ce-i placea, si-l schimba traiul bun pe om. Lasa ca nu mai era tot atat de bondoaca ca mai-nainte si se saltase la tru...

E o cestiune de buna-credinta literara sa fac marturisirea ca faptele expuse-n aceasta naratiune, pe cat de frumoasa, pe atat de interesanta, nu sunt plasmuiri ale mele, ci intamplari petrecute sunt acum vreo mie trei sute de ani, in timpul domniei imparatului Justinian, cand gepizii au fost risipiti in lupta cu longobarzii si cu avarii si cand bulgarii si marile mase de slavi au sosit la poalele Carpatitor.Intamplarile aceste sunt atat de invederat adevarate incat i-as jigni pe cititori daca mi...

E o cestiune de buna-credinta literara sa fac marturisirea ca faptele expuse-n aceasta naratiune, pe cat de frumoasa, pe atat de interesanta, nu sunt plasmuiri ale mele, ci intamplari petrecute sunt acum vreo mie trei sute de ani, in timpul domniei imparatului Justinian, cand gepizii au fost risipiti in lupta cu longobarzii si cu avarii si cand bulgarii si marile mase de slavi au sosit la poalele Carpatitor.Intamplarile aceste sunt atat de invederat adevarate incat i-as jigni pe cititori daca mi...

Conceptia despre arta a lui Slavici potrivit careia literatura culta trebuia sa porneasca de la creatia populara sta si la baza activitatii sale literare, si inainte de a fi nuvelist si romancier, el este autor de povesti. Slavici vine dintr-o regiune cu puternice traditii folclorice. Siria, comuna sa natala, da literaturii si alti autori de povesti, si cele ale lui I. T. Mera mai prezinta si azi interes. Un indrumator anume spre creatia populara, intr-un asemenea mediu, nu era necesar, si daca ...

— Nu stii, se vede, de ce e vorba, ii zise el lui Palea, ca sa schimbe vorba. E la mijloc supararea unionistilor din familia noastra pentru ca e vorba sa intru in guvernul lui Ghica.Palea se dezmetici. Orisicat de mult ar fi tinut sa n-o mahneasca pe cocoana Clotilda, nu-l ierta firea sa-si ascunda gandurile.— Eu – zise dar – va marturisesc ca ma asteptam la asa ceva. Dupa cum stau lucrurile, nici nu puteati sa faceti altfel.Cocoana Clotilda se uita mirata la dansul, nu n...

Din clipa in care simtise aurul, si margaritarele, si pietrele scumpe in mainile lui, el era deopotriva cu orisicine care avea si e gata sa-si apere cu viata avutul si sa curme viata celui ce vrea sa se atinga de el.Nu prea stia Dutu ce are sa faca cu atata bogatie, dar nu se temea ca n-o sa stie ce are sa faca cu ea. Asta se gaseste usor!Mai intai si mai intai, nimeni in lumea aceasta nu trebuia sa simta ca, om sarac, asa deodata a ajuns la mari bogatii – nici Stanca, nu! nici ea! Buna fe...

— Scormon! draga Scormon! zise ea, plecandu-se spre caine si netezindu-l. Cat e de slab, sarmanul! Unde e Pascu?La auzul acestui nume, cainele incepu sa scheaune incet, mai tare, tot mai tare, in sfarsit el isi ridica capul in sus si incepu sa urle.Sanda il privi catava vreme cu miscare..— Bietul caine! cum urla! zise ea induiosata. Scormon, nu urla! urma apoi, simtind ca lacrimile ii vin in ochi. Cine stie, poate a si murit in catanie. Bietul caine! Apoi incepe a se sterge la ochi, ...

Safta asculta cu privirea atintita la buzele fiicei sale, care vorbea cu atata caldura si atata de frumos, incat ar fi dorit ca zi si noapte s-o asculte. Iara cand ii spunea ca Miron in toate ii face pe plac, era mandra de intaietatea ce i se da fiicei sale pretutindeni si de catre toti.Si de aici inainte Marta foarte adeseori ii vorbea mamei sale despre Miron si foarte adeseori isi aducea aminte de dansul.Gura satului? La lucru si pe la sezatori fetele cantau doinele pe care le invatasera de la...

Budulea Taichii se publica in 1880, in Convorbiri literare, fiind compusa intr-o epoca cand in viata lui Slavici preocuparile legate de scoala devin dominante. Conceptia care sta la baza nuvelei ne indruma si spre activitatea publicistica, in care Slavici insista asupra indatoririi pe care o aveau cei plecati din sat, spre scoli, in mentinerea legaturii cu „matca. Actiunea nuvelei este situata indata dupa 1854, cand, asa cum aratam, se produce un adevarat exod al scolarilor romani spre &bd...

Padureanca, compusa dupa Moara cu noroc, dar publicata abia in 1884, in Tribuna, zugraveste viata campenilor si a padurenilor, si actiunea se petrece si in Siria. Nuvela reia tematica iubirii, intalnita in nuvele idilice, dar si preocuparile din Moara cu noroc privind infatisarea tariei de caracter. Slavici inlatura intamplarile „exceptionale" si descopera altele, in viata de toate zilele, dar cu o actiune la fel de distrugatoare. Satul nu mai este cel din nuvelele idilice si nici cel din ...

Ioan Slavici statu in furtuna marilor prefaceri istorice aproape opt decenii si starni el insusi mari furtuni prin lupta pe care o duse. Desfasura o activitate vasta, in directii multiple si ale carei dimensiuni multi inca nu le banuie. Sute de articole pe cele mai diverse teme mai zac in revistele si ziarele dintre 1871 - 1925, zeci de studii privind istoria, invatamantul, cultura si limba poporului roman asteapta sa fie repuse in circulatie. In opera literara, partea mai cunoscuta a activitati...

Exista marturii din care rezulta ca Slavici se preocupa de roman inca la inceputul activitatii sale literare. El il instiinteaza pe I. Negruzzi, intr-o scrisoare din 10 aprilie 1873, ca incepuse un roman, Osanda raului, din care scrisese vreo „15 coale". Slavici publica insa primul sau roman abia in 1894, dupa mai bine de doua decenii de activitate literara. Mara, cel dintai roman al sau, apare in Vatra, si Slavici nu pare sa fi pornit de la intentia de a scrie un roman, ci tot o nuvela, c...

Slavici publica, in 1921, Inchisorile mele, in care evoca viata petrecuta in temnita de la Vat in 1888 - 1889 si in temnitele prin care trece intre 1916 si 1920. Viata in temnita de la Vat are consecinte dintre cele mai importante si cu deosebire asupra sanatatii sale. Slavici se descrie, ca personaj, cu destula detasare, ceea ce nu trebuie trecut cu vederea. Stapanirea maghiara urmarea prin aruncarea luptatorilor politici in temnita sa-i compromita in ochii maselor. Se intelege ca numai aceasta...

Cuprins „Hanul Ciorilor” Spiru Calin Domnul Istrat Goraut „Purcelus cu coada sfredel” O jertfa a vietiiAn aparitie: 2017Format: 20 X 13Numar pagini: 170

CUPRINS La crucea din sat Caile mortilor Un democrat O varietate Piatra din prag Anghel O vanatoare cu rostAn aparitie: 2017Format: 20 X 13Numar pagini: 194

CUPRINS Fata de birau Toane sau Vorba de claca Polipul unchiuluiFormat: 20 X 13Numar pagini: 246

CUPRINS Negrea batranul O razbunare San Vasii Pascal, saracul Din alta lume Dascalasul Impacare Om de caracter O mostenire grea La rascruciAn aparitie: 2017Format: 20 X 13Numar pagini: 174

CUPRINS Gaspar Gratiani, Domnul Moldovei Bogdan-VodaAn aparitie: 2018Format: 20 X 13Numar pagini: 208

CUPRINS Rodul tainicDoi feti cu stea in fruntePacala in satul luiSpaima zmeilorZana ZorilorIleana cea sireataFlorita din codruPetrea prostulAnul aparitie: 2017Numar pagini: 174Format: 13x20

CUPRINSSepiGura satuluiBobocelO viata pierdutaCrucile rosiiO incurcaturaFiul cuivaAnul aparitiei: 2017Numar pagini: 190Format: 13x20