Am inceput sa scriu intr-o zi de toamna, cand am simtit ca o nevoie organica de a rabufni… prin scris. Eram la varsta cand ma simteam ca un burete imbibat cu de toate si trebuia sa-l storc pana la ultima picatura de traire, de „stransura” din anii vietii. Am scris rar la inceput, apoi treptat s-a transformat intr-o necesitate de a ma descotorosi de ce-am adunat in mine! Si, usor, usor, am scris pagina dupa pagina, versuri dupa versuri, ca o eliberare a unui vulcan mocnit, cumi...