Al doilea volum de versuri al lui Ioan Burlacu confirma, in mare parte, impresia buna lasata de cartea de debut Blick-ul efemeridei. (In treacat fie spus, titlul debutului, pare scos direct din avangarda istorica, pentru ca e bizar si incitant... Ca si cel de acum, de altfel.) Cele mai multe poeme din noua carte au calitatea de a-si pastra, fiecare in parte, o anumita independenta, dar si de a forma un fel de constelatii semantice cu altele, de a intra in relatie cu intregul, dar si cu fiecare p...