„Mestesugul poetic pastreaza peste timp o netrecatoare democratie a spiritului, ce vine de la izvoarele umanitatii, din preistoria cuvantului logodit cu cantul. Poezie nu scriu doar aezii, trubadurii sau rapsozii. Poezie scriu si regii si supusii, oamenii liberi si cei dusi in robie, tineri sau albiti de vremuri, aplecati asupra intrebarilor lumii. De dragoste, de moarte, de singuratate sau de zadarnicie nu vom conteni sa uitam vreodata, iar poetii au in versurile lor strafulgerarea gandul...
