Carti in categoria Memorialistica

“A scrie o autobiografie – si m-am gandit deseori la aceasta – mi-a parut, pana la urma, un lucru jenant si impiu. Cu ce drept amesteci oameni pe care i-ai prins printr-o singura latura, intr-un anume moment si a caror amintire, in legatura cu atatea altele, a putut fi deformata de timp? Oameni care n-au avut o iata publica si care nu sunt deci datori ca in fiecare clipa sa stea cu infatisarea, cu gandul, cu fapta lor inaintea acelei opinii publice care stie asa de putin totdea...

“A scrie o autobiografie – si m-am gandit deseori la aceasta – mi-a parut, pana la urma, un lucru jenant si impiu. Cu ce drept amesteci oameni pe care i-ai prins printr-o singura latura, intr-un anume moment si a caror amintire, in legatura cu atatea altele, a putut fi deformata de timp? Oameni care n-au avut o iata publica si care nu sunt deci datori ca in fiecare clipa sa stea cu infatisarea, cu gandul, cu fapta lor inaintea acelei opinii publice care stie asa de putin totdea...

“A scrie o autobiografie – si m-am gandit deseori la aceasta – mi-a parut, pana la urma, un lucru jenant si impiu. Cu ce drept amesteci oameni pe care i-ai prins printr-o singura latura, intr-un anume moment si a caror amintire, in legatura cu atatea altele, a putut fi deformata de timp? Oameni care n-au avut o iata publica si care nu sunt deci datori ca in fiecare clipa sa stea cu infatisarea, cu gandul, cu fapta lor inaintea acelei opinii publice care stie asa de putin totdea...

Elementele de continuitate si identitate sunt nu doar posibile in postmodernitate, dar, cum suntem atentionati cu indreptatire, „ci absolut necesare supravietuirii acestuia” si astfel de elemente se constituie intr-un adevarat arhipelag de insule de terra firma, iar intre ele, religiosul si frumosul, intr-o lume extrem de fluida, sunt unele dintre cele mai mari si mai fertile insule. Afirmatia imediat motivata prin apel la adevarul ca, din cele cunoscute, n-a existat societate sau cu...

Cine sunt eu? Sunt un om al petrolului, purificat de trecerea Oltului prin mine. "Sunt convins ca proiectul final al lui Geo Bogza a fost acela de a traversa ultima incercare a destinului in deplina demnitate si, daca se poate - in mod incredibil, Bogza a putut! -, regasind mari insule de seninatate in singuratatea sa. Cei care au stat in preajma lui pot da marturie ca proiectul a fost efectiv implinit, ca ultimele rezerve de energie spirituala au fost aruncate in lupta. Marturie sta si aceast...

"Totul poate suporta un om, dar absolut totul, indosebi in rau, daca bucuria de a trai nu la parasit, daca setea lui de viata ii ramane intact. lar bucuria vietii, setea de ea, ramane aceeasi cand nu astepti prea mult de la ea, cand esti fericit ca respiri, ca poti privi cerul instelat sau ca poti calca descult prin iarba (aceasta a fost ultima dorinta a tatalui meu, Cozma, de a calca, descult, prin ograda casei sale, dupa cum mi-au spus, tarziu, dupa moartea sa, doua dintre surorile sale, Ilean...

Toate personajele din Concert din Muzica de Bach, Drumul ascuns, ca si din celelalte scrieri ale prozatoarei traiesc un calvar al inchipuirii, jocul fanteziei lor compunand psihologii sau peisaje ale unei calatorii peste mari, niciodata realizata, vizand dubla cadenta a vietii intre deficitul de existenta si ' fierbere vulcanica' a imaginatiei. Poezia visului, nostalgia taramului edenic al realitatii sale secunde, pe care le traieste mereu personajul, sunt efectele prezentei lumii si spatiului i...

Cronici, cronici peste cronici, de unde atata efervescenta, verva si prospetime? Publicistul prin excelenta Mircea Radu Iacoban scrie cu dezinvoltura despre subiecte si idei, oameni si intamplari, o lume pestrita, mai mult debusolata, amenintatoare, dezechilibrata de vreme si de vremuri. In biblioteca de suflet insa vom regasi oricand cartile scriitorului, ale celui pentru care arta portretului nu mai are taine. In acelasi timp, „daca portretele intereseaza mai ales prin dimensiunea lor ps...

"Intamplarea joaca deseori, in viata noastra, un rol esential. Problema este: daca ceea ce numim noi intamplare este chiar intamplare, sau altceva, precum destin, de exemplu. Cred ca suntem alesi/destinati sa ni se intample ceva find indrumati, fie si fara sa ne dumirim, pe un drum anume. Cine, daca nu intamplarea, i-a dirijat sa sape, pe acei soldati francezi, in Egipt, in timpul campaniei lui Napoleon, la 1798 - 1799, tocmai in locul unde zacea ascunsa, de milenii, piatra de la Rosetta, dandu-...

Atunci cand exploram viitorul pe termen lung, o alta provocare este alegerea problemelor pe care sa le acoperim si sa le evaluam, respectiv excluderea celor menite sa fie lasate deoparte. Ne-am concentrat asupra tendintelor si dinamicii globale, pe termen lung, care sunt susceptibile sa modeleze comunitatile, statele si sistemul international timp de decenii si sa le prezinte intr-un context mai larg. Oferim aceasta analiza cu umilinta, stiind ca inevitabil viitorul se va desfasura in modur...

Traitor pe o planeta unde este singurul locuitor, pierdut alchimic printre retorte, recipienti si eprubete in care fierb, la focul rece al mintii, esente necunoscute, din care naste si moare poezia, Mihai Ursachi a plecat, acum pentru totdeauna, intr-o America a spiritului, de unde nu mai da stire ca Hermes il asteapta, fiindu-i oaspete permanent.

Nichita Stanescu, ca nume de autor, cum remarca si Daniel Dimitriu, in exacta si aplicata lucrare Nichita Stanescu. Geneza poemului (tiparita la editura Universitatii „Al.I. Cuza” Iasi, in 1997), apare in antologia Sub semnul revolutiei (1959) – unde debuteaza alaturi de Florenta Albu, Cezar Baltag, Constanta Buzea, Anghel Dumbraveanu, Romulus Vulpescu si alte, la aceasta ora, ilustre personalitati ale „generatiei ‘60”. Este prezent aici cu patru poeme: Sirena...

Epigramele si caricaturile sale isca o gama intreaga de atitudini - de la zambet la ras - dar nu ranesc, ci educa. Desi se straduieste uneori sa para si fioros, cei care ar putea sa-i ajunga sub priviri nu numai ca nu-l ocolesc, ci il si cauta. Cata iubire de oameni si de tara se ascunde in inima lui Al. Clenciu! (Ovidiu Papadima)An aparitie: 2020Format: 23 X 16Numar pagini: 116

Cine uita trecutul este obligat sa-l repete, spunea Emerson. Notatiile lui Liviu Antonesei, reunite sub titlul inegalabilului maestru al ironiei si sarcasmului care a fost D. Defoe, au chiar aceasta menire: sa ne indemne sa nu pierdem din memorie faptul ca, in intregul sau, comunismul este o forma de boala ruinatoare, necrutatoare si contagioasa. O epidemie care isi merita numele de „ciuma rosie", asa dupa cum si fascismul a fost numit pe drept cuvint „ciuma bruna". Caci, daca am sca...

Singura întrebare… inteligentă care-mi trece prin cap în clipa de faţă este: de ce mă voi fi lăsat convins să-ţi răspund la întrebările din cartea noastră? O întrebare pe care mi-am pus-o înainte de a o începe şi, de câteva ori, pe parcurs. (Când recitesc: mi-o pun, probabil, pentru ultima oară.) Tocmai îmi apăruse ediţia a treia din Viaţă şi cărţi, în care, credeam, spusesem cam tot ce găsisem de cuviinţă d...

De ce asteptasera atat de mult ca sa ma incalte? Denigram cuceririle revolutionare ale Romaniei socialiste si nu mi se intampla nimic? Eram inca bine mersi in libertate? Nu mi se inmuiasera inca madularele? De ce „organele” s-au sesizat atat de tarziu? O gasca de caftangii incompetenti, buni numai la folosit batul, dar fara inteligenta si rafinamentul de a manui situatii mai subtile.Ati fost buni sa-l torturati pe Kirschen si sa-l faceti sa mearga descult in cerc timp de patru zile s...