Tomi Ungerer
Erudit si provocator, Tomi Ungerer poate fi descris cel mai bine de propriul sau motto: „Expect the Unexpected” („Asteapta-te la neprevazut”).
Tomi Ungerer s-a nascut la Strasbourg, in 1931. In 1956 s-a mutat la New York, unde si-a inceput cariera de scriitor. Este autorul a numeroase carti pentru copii si castigator al celor mai importante premii de specialitate, printre care: Medalia Hans Christian Andersen, Premiul Erich Kästner, Premiul European pentru Cultura. A scris in franceza, engleza si germana.
Viata si munca sa au sfidat catalogarile facile. Desi e cunoscut in principal ca autor si ilustrator de carti pentru copii, opera lui Tomi Ungerer a acoperit domenii variate, de la ilustratie, publicitate si scris la colaj, sculptura si design arhitectural. De la inceputul carierei sale in anii 1950 si pana in prezent, lucrarile lui Ungerer au contestat normele sociale si conventiile cu o originalitate extraordinara.
A murit pe 9 februarie 2019 in Cork, Irlanda.
----------------
Tomi Ungerer a fost un artist extrem de prolific, publicand peste 140 de volume cu ilustratii, de la carti pentru copii care au devenit celebre la lucrari controversate pentru adulti.
Faimos pentru satira sociala incisiva si aforismele sale spirituale, Tomi Ungerer a fost scriitor si ilustrator, sculptor si inventator, designer arhitectural si om de publicitate. Lucrarile sale acopera un domeniu vast, de la povesti fantastice la scrieri autobiografice.
In 2003, Ungerer a fost desemnat primul Ambasador pentru copilarie si educatie de catre Consiliul Europei. In 2007, la Strasbourg a fost inaugurat Muzeul Tomi Ungerer, devenind astfel primul artist in viata caruia i-a fost dedicat un muzeu in Franta. Ulterior, muzeul a fost votat drept unul dintre cele mai bune zece muzee din Europa de catre Consiliul Europei.
In 2014, Ungerer a primit una dintre cele mai importante distinctii din Franta, Commandeur de l’Ordre National du Mérite, in semn de apreciere pentru lupta sa permanenta, de o viata, impotriva prejudecatilor artistice si politice si ca o recunoastere a eforturilor sale pentru imbunatatirea relatiilor franco-germane.
