Acest site folosește cookies pentru a furniza servicii și funcționalități personalizate. Prin vizitarea site-ului nostru, îți dai acordul pentru descărcarea acestor cookies. Am inteles

Poți afla mai multe despre cookies și poți schimba setările lor aici.

Sf. Grigore de Nyssa

Sf. Grigore de Nyssa

Sf. Grigorie de Nyssa, fratele mezin al Sf. Vasile cel Mare, s-a nascut in Cesareea din Capadocia. Este mai mult un autodidact, studiind sub indrumarea surorii sale Macrina si a fratelui sau Vasile, pe care il numea tata si stapan.

De timpuriu a devenit profesor de retorica. Se casatoreste cu Teosebia, dar la scurta vreme isi pierde sotia din cauza unei morti premature. La sfatul fratelui sau, Sf. Vasile cat si al Sf. Grigorie de Nazianz, intra in randul clerului, ocupindu-se foarte mult cu studiul dogmelor si retorica crestina. In anul 371 devine episcop de Nyssa, un orasel in apropiere de Cesareea, aflat in eparhia fratelui sau Vasile.

Rolul insemnat pe care Sf. Grigorie l-a jucat la Sinodul al II-lea ecumenic de la Constantinopole (381) i-a adus titlul de "Parinte al Parintilor". A scris mult si s-a implicat in luptele impotriva ereziilor din timpul sau. Se stinge din viata in anul 395.

*

H. V. Campenhausen, referindu-se la Sf. Grigore de Nyssa, spunea ca este "teologul cel mai erudit al veacului sau; aceasta pentru ca, dintre marii scriitori crestini din secolul al IV-lea el a asimila in cel mai inalt grad cultura profana a antichitatii, pe care a folosit-o din plin la argumentarea si fundamentarea invataturii crestine". Toate scrierile lui sunt strabatute de un puternic suflu ascetic si spiritual. Dintre acestea, amintim:

1) Scrieri exegetice:

- Despre creatia omului, unde combate doctrina lui Origen despre preexistenta sufletelor.

- Despre viata lui Moise (sau despre viata desavarsita)

- Cinci omilii la Rugaciunea Domneasca.

2) Scrieri dogmatico-polemice

- Tratat contra lui Eunomiu, in care explica doctrina Bisericii cu privire la consubstantialitatea Fiului si a Sfantului Duh.

- Anthirrheticus adversus Apollinarium, unde se sustine ca mantuirea noastra se datoreaza faptului ca Hristos a adoptat natura omeneasca in toata plenitudinea ei.

- Despre invatatura crestina (sau Marele cuvant catehetic), in care explica pe larg si cu argumente imprumutate din filozofia greaca principalele invataturi ale Bisericii.

- Despre suflet si inviere (sau Macrinia), unde sunt date explicatii teologice cu privire la suflet, moarte, inviere si reinnoirea tuturor lucrurilor.

3) Scrieri ascetice:

- Despre feciorie, un indemn la viata curata.

- Viata Sfintei Macrina, o scurta scriere alcatuita imediat dupa moartea surorii si invatatoarei sale.

In afara ce scrierile de mai sus exista cuvantari rostite cu diferite prilejuri (sarbatori sau evenimente funebre) care ii ofera posibilitatea de a dezvolta sau nuanta ideile pe care le-a expus sistematic in tratatele sale.