Ioan SCURTU, n. 27 noiembrie 1940, com. Dochia, jud. Neamt. Prof. univ. dr., membru al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania; presedintele Societatii de Stiinte Istorice din Romania.
Functii profesionale: Seful catedrei de Istoria Romanilor, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti (1991– 2003), decanul Facultatii de Arhivistica (1992–1994), decanul Facultatii de Istorie, Universitatea Spiru Haret (1991–1994, 2008), director general al Arhivelor Nationale (1991–2006),
director al Institutului de Istorie „N. Iorga” al Academiei Romane (2001–2006).
Lucrari stiintifice privind istoria moderna si contemporana:
Autor: Intemeierea si activitatea Partidului Taranesc (1918–1926) teza de doctorat publicata in 1975; Istoria Partidului National-Taranesc (ed. a II-a, 1994); Ion I.C. Bratianu. Activitatea politica (1992); Istoria Romanilor in timpul celor patru regi (1866–1947), 4 vol. (2001); Istoria contemporana a Romaniei. 1918–2007 (2007); Viata cotidiana a romanilor in perioada interbelica (2001); Revolutia romana din decembrie 1989 in context international (2006, ed. a II-a 2009, cu editii in lb. franceza –2008 si engleza – 2009).
Coordonator si coautor: Istoria Romanilor, vol. VIII. Romania Intregita 1918–1940 (2003); Structuri politice in Europa Centrala si de Sud-Est 1918–2001, 2 vol. (2003, cu editie in lb. engleza – 2003); Istoria Basarabiei. De la inceputuri pana in 1994 (1994, cu editii in 1998 si 2003; editie in lb. rusa – 2001).
Coautor: Istoria romanilor in secolul XX (1999), in colab. cu Gh. Buzatu; Democratia la romani. 1866–1938 (1990), in colab. cu Ion Bulei; The Red Army in Romania (2000), in colab. cu C. Hlihor.
Premii: Premiul Academiei Romane (1983), Omul Anului in 1995 acordat de „The American Bibliographical Institute”; Doctor Honoris Causa al Universitatii Ovidius din Constanta (2007).
Distinctii: Ordinul National Serviciul Credincios in grad de Cavaler (2002); Ordinul Meritul Cultural in grad de Cavaler (2009).
