Pitagora

Pitagora sau Pythagoras (in greaca: Πυθαγoρας; n. secolul al VI-lea i.Hr., Samos, Egeea de Nord, Grecia – d. anii 490 i.Hr., Metaponto, Basilicata, Italia, Metapontum, Lucania a fost un filosof si matematician grec, originar din insula Samos, intemeietorul pitagorismului, care punea la baza intregii realitati, teoria numerelor si a armoniei. A fost si conducatorul partidului aristocratic din Crotone (sudul Italiei). Scrierile sale nu s-au pastrat. Traditia ii atribuie descoperirea teoremei geometrice si a tablei de inmultire, care ii poarta numele. Ideile si descoperirile lui nu pot fi deosebite cu certitudine de cele ale discipolilor apropiati.

Pitagora a fost un mare educator si invatator al spiritului grecesc si se spune ca a fost si un atlet puternic, asa cum statea bine atunci poetilor, filosofilor (de exemplu, Platon insusi) si comandantilor militari. Pitagora era ionian, originar din insula Samos, dar a emigrat la Crotone, in Italia de sud, unde a intemeiat scoala ce-i poarta numele, cea dintai scoala italica a Greciei antice.

Scolii pitagoreice si in special lui Pitagora i se atribuie o serie lunga de descoperiri in domeniul matematicii, astronomiei, biologiei, embriologiei, medicinei, muzicii si in alte domenii stiintifice. Printre teoriile de baza ale pitagoreicilor, pozitia centrala este ocupata de doctrina despre numere, considerandu-se ca universul poate fi descris prin simbolurile matematice.