Yukio Mishima
De trei ori nominalizat la Premiul Nobel pentru literatura, prozatorul, poetul si dramaturgul YUKIO MISHIMA este unul dintre scriitorii japonezi emblematici ai secolului trecut. Kimitake Hiraoka, pe numele sau adevarat, s-a nascut in 1925 la Tokyo intr-o familie de samurai si incepe sa scrie inca de la varsta de doisprezece ani. La saisprezece debuteaza in prestigioasa revista literara Bungei-Bunka. Pentru a-si ascunde identitatea fata de tatal sau, adept al unei educatii stricte, in conformitate cu cerintele traditiei, adopta pseudonimul Yukio Mishima. In 1943 se inscrie la Facultatea de Drept a Universitatii Imperiale din Tokyo. Cinci ani mai tarziu ii apare primul roman, Confesiunile unei masti (Humanitas, 2003), care il propulseaza in randul celor mai cunoscuti scriitori ai noii generatii. Mishima incepe astfel o cariera literara fulminanta, publicand constant romane, printre care se numara: Tumultul valurilor (1954; Humanitas Fiction, 2010), Templul de aur (1956; Humanitas, 2000), Dupa banchet (1960; Humanitas, 2004; Humanitas Fiction, 2015), Amurgul marinarului (1963; Humanitas Fiction, 2017), Viata de vanzare (1968; Humanitas Fiction, 2018), Soare si otel (1970; Humanitas, 2008). Zapada de primavara (1968; Humanitas Fiction, 2009), primul volum al tetralogiei Marea fertilitatii, este urmat de romanele Cai in galop (1969; Humanitas Fiction, 2010), Templul zorilor (1970) si Ingerul decazut (1970; Humanitas Fiction, 2012). Autor prodigios, a scris numeroase povestiri si 33 de piese de teatru. Volumul O dimineata de iubire pura (Humanitas Fiction, 2019) contine o selectie din povestirile autorului din perioada 1946–1965. Intreaga viata a lui Mishima a fost marcata de preocuparea obsesiva pentru codul onoarei samurailor (vezi eseul sau Calea samuraiului, aparut in 1967; Humanitas, 2007). Aceasta il va impinge pe 25 noiembrie 1970, ziua in care incheie Ingerul decazut, la gestul sinuciderii rituale prin seppuku.
