Vasile Macoviciuc

Vasile MACOVICIUC (n. 1950), poet, eseist. Licentiat al Facultatii de Filosofie, Universitatea Bucuresti (1973). Doctor in Filosofie din 1987. Profesor universitar la Catedra de Filosofie din Academia de Studii Economice din Bucuresti. Profesor emerit din 2017. Pentru activitatea didactica i s-au acordat Diploma de Excelenta profesionala „Virgil Madgearu”(2006) si titlul de „Profesor Bologna”(2010). Cercetator asociat in cadrul Institutului de Filosofie si Psihologie „Constantin Radulescu-Motru”, Academia Romana (din iulie 2010).

Este preocupat de autori, orientari si teme din filosofia contemporana, mai ales din perspectiva contributiilor la ontologia umanului. Membru al Societatii Scriitorilor Bucovineni (din 2006) si al Uniunii Scriitorilor din Romania (din 2020). A publicat si coordonat numeroase studii de specialitate. A debutat in Luceafarul (1971), cu pseudonimul Vasile M. Codri. Debutul editorial: in 1994, Colectia „Akademos” a Editurii Didactice si Pedagogice, coordonata de Irina Petras. A publicat eseuri, recenzii, cronici literare, articole pe teme de filosofie, cultura, arta in Luceafarul, Contemporanul, SLAST, Viitorul romanesc, Natiunea, Alternative, Zig-zag s.a. si poezie in Bucovina literara, Hyperion, Ateneu, Literatorul, Miscarea literara, Vatra veche, Tarnava, Antares, Aisberg s.a. A fost inclus in numeroase antologii.

OPERA:

Poezii: Versuri pentru caii salbatici (1994); Raft cu insomnii (1995); Metafizica supt degetul mic (1996); Viata la Post-restant [ori_ana.d.ao.ranj.ro] (2005); Azilul de aripi (2005); Deschiderea pleoapei (2005); Rondeluri pentru caii salbatici (2006); Poeme de-o clipa (2015); Calea florii de cires [33 probe de mutenie poetica] (2015); Sonetele Orianei (2017); Filosofie: Ispitele fericirii (1995); Initiere in filosofia contemporana (1999, 2000); Filosofie. Tematizari contemporane (2010) Filosofia si experienta sensului (2015); s.a.