Bogdan Petriceicu Hasdeu, nascut Tadeu Hasdeu, (n. 26 februarie 1838, Cristinesti, Hotin, actualmente in Ucraina - d. 25 august 1907, Campina) a fost un scriitor si filolog roman din familia Hajdau, pionier in diferite ramuri ale filologiei si istoriei romanesti. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric si om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalitati ale culturii romane din toate timpurile.
S-a nascut la Hotin, in Basarabia ocupata de Imperiul Tarist, si a studiat la universitatea din Harkov, dupa terminarea studiilor slujind ca ofiter in armata rusa. La 1856, cand sudul Basarabiei a revenit la Moldova, a trecut in acest tinut pentru a scapa de impilarea si deznationalizarea fortata practicata de administratia de ocupatie. Rusii i-au cerut extradarea, iar la refuzul autoritatilor romane, i-au anulat dreptul de mostenire pe care-l avea asupra unor mosii ale familiei ramase in partea ruseasca a Basarabiei. Mai tarziu insa i s-a recunoscut acest drept pe cale judiciara.
La 1857 a fost numit membru al tribunalului din Cahul. Dupa sapte luni a demisionat. In 1858 s-a mutat la Iasi, ca profesor de liceu si bibliotecar al universitatii. A donat bibliotecii universitare 4.000 de volume. In acest timp Hasdeu a pus bazele mai multor publicatii, intre altele, revista "Din Moldova" (1862-1863) in care a publicat poezii lirice, fabule, nuvele, critice etc.
Intre 17 mai 1876 si 1 aprilie 1900 a fost director al Arhivelor Statului din Bucuresti, in aceasta calitate contribuind la publicarea documentelor in "Arhiva istorica" si "Cuvente den batrani", atat din arhivele romanesti, cat mai ales din cele straine, fiind primul conducator al Arhivelor Statului a inceput sa publice cópii dupa acte din arhivele straine privitoare la romani.
In 1877 a fost ales membru al Academiei Romane ca un omagiu al intregii sale opere de pana atunci, dar si ca recunoastere a spiritului sau enciclopedist.
Din 1878 a fost profesor de filologie comparata la Universitatea din Bucuresti. A tiparit o parte din lectiile sale pline de originalitate si de cunostinte vaste asupra literaturilor straine si a limbii romane.
Hasdeu a cochetat si cu politica. Partizan al lui Kogalniceanu, a sustinut lovitura de stat din 2 mai 1864 a lui Alexandru Ioan Cuza. Ulterior, a sustinut dinastia straina, de Hohenzollern, apoi, pe aceeasi linie a ideilor de factura paneuropeana, a devenit membru al Partidului Liberal, ajungand deputat liberal in parlamentul Romaniei.
Dupa moartea singurei sale fiice, Iulia, in 1888, a devenit mistic si fervent practicant al spiritismului, scop in care a construit Castelul Iulia Hasdeu de la Campina. A murit la 25 august 1907 la Campina, lasand in urma o opera vasta si perena. In ciuda criticilor, foarte dure uneori, asupra metodelor de lucru, Hasdeu ramane un mare om de cultura, un neobosit cercetator si un pionier al mai multor domenii ale filologiei si istoriei Romaniei.
