Adriana Georgescu

ADRIANA GEORGESCU s-a nascut pe 23 iulie 1920 la Bucuresti. Stralucita avocata si jurnalista, a fost totodata o figura marcanta a rezistentei anticomuniste din Romania si una dintre primele victime ale dictaturii instaurate in tara odata cu ocupatia sovietica. In 1944 a obtinut licenta la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti. Dupa terminarea facultatii, a lucrat ca infirmiera intr-un spital militar, a scris cronica cinematografica in paginile ziarului Universul literar, apoi a devenit reporter al ziarului liberal Viitorul pe langa Ministerul Afacerilor Interne. Din 3 decembrie 1944 pana in 5 martie 1945 a fost sefa de cabinet a generalului Nicolae Radescu, presedintele Consiliului de Ministri. Dupa demisia guvernului, a fost secretara si avocata generalului Radescu pana la 31 iulie 1945, cand a fost arestata, pentru implicarea in organizatia T (a tinerilor liberali), pe care noua conducere comunista a catalogat-o drept terorista. Dupa anchete si torturi la Securitate si un simulacru de proces (primul dintre numeroasele procese politice orchestrate de regimul comunist), in septembrie 1945 a fost condamnata la patru ani de inchisoare corectionala „pentru faptul de uneltiri contra ordinei sociale“. In aprilie 1947 a fost gratiata de regele Mihai. A urmat o noua arestare (in august 1947), dar colegii din organizatie au reusit s-o scoata din inchisoare, „rapind-o“. Dupa o perioada petrecuta ca fugara la Bucuresti, ajutata de Stefan Cosmovici, care avea sa-i devina sot, pe 2 august 1948 a emigrat clandestin si s-a refugiat la Viena. S-a stabilit la Paris, unde a fost in continuare secretara generalului Radescu, care reusise la randu-i sa fuga din tara dupa ce se refugiase in sediul legatiei britanice la Bucuresti. Nu a renuntat nici la munca de jurnalist, fiind membra in comitetul de redactie al ziarului Uniunea Romana (1949–1951), corespondent acreditat al Natiunilor Unite la Radio Paris (1951–1952), corespondent al Radio Europa Libera (1952–1957, 1965–1967) si al Radio BBC. De asemenea, s-a implicat in procesele politice anticomuniste de la Paris (1952) si Berna (1955). A avut o a doua casnicie cu Frank Lorimer Westwater, ofiter in Marina Regala Britanica si matematician. In 1961 s-a mutat la Londra si a primit cetatenia britanica. Volumul sau de memorii La inceput a fost sfarsitul. Dictatura rosie la Bucuresti este prima marturie a experientei carcerale dintr-o tara aflata dincolo de Cortina de Fier. Desi scrisa in limba romana, cartea a aparut mai intai la Paris, in traducerea Monicai Lovinescu, care a semnat-o cu pseudonimul Claude Pascal: Au commencement était la fin: La dictature rouge à Bucarest, Editions Hachette, 1951. Alte traduceri ale cartii: In the Beginning Was the End, translated by Dan Golopentia, Aspera Romanian Educational Foundation, Boston, 2003; Al principio fue el fin, traducción y notas de Joaquín Garrigós, Ediciones Xorki, 2018. In anul 2000 Adriana Georgescu a fost decorata cu Ordinul National „Serviciul Credincios“, in grad de Comandor. S-a stins din viata pe 29 octombrie 2005, in orasul Stevenage din Marea Britanie.