Benjamin Franklin
Benjamin Franklin s-a nascut in Boston, pe Milk Street, la data de 6 ianuarie 1706.
A infiintat o tipografie in care se publica The Pennsylvania Gazette, la care a contribuit cu multe eseuri si prin intermediul careia a facut propaganda pentru mai multe reforme locale. In 1723 a inceput sa publice faimosul sau almanah – Almanahul sarmanului Richard –, pentru imbogatirea caruia a imprumutat sau compus acele viguroase enunturi de intelepciune practica pe care se intemeiaza o mare parte din popularitatea lui. In 1758, anul in care a incetat sa scrie pentru Almanah, a tiparit Father Abraham’s Sermon, considerata acum una dintre cele mai faimoase opere literare produse in America coloniala.
Intre timp, Franklin se implica din ce in ce mai mult in treburile publice. Expune un plan pentru o academie, care a fost preluat mai tarziu si a dat nastere in cele din urma Universitatii din Pennsylvania; fondeaza o Societate Americana de Stiinta, prin care vrea sa ajute oamenii de stiinta sa-si comunice descoperirile unul altuia. El insusi incepuse deja cercetarile legate de electricitate si alte investigatii stiintifice, la care a revenit pana la sfarsitul vietii, in ragazul pe care i-l lasau castigarea banilor si politica. In 1748 isi vinde afacerea pentru a putea studia, fiindca detinea deja o avere destul de mare; dupa cativa ani, face descoperiri care ii creeaza o reputatie printre invatatii din intreaga Europa. Se dovedeste foarte abil in domeniul politic, ca administrator si polemist; dar cariera lui de politician e patata de faptul ca si-a folosit pozitia pentru a-si face rudele sa avanseze. Cel mai notabil serviciu politic a fost reforma sistemului postal; dar faima lui ca om de stat se sprijina in principal pe serviciile legate de relatiile Coloniilor – mai intai cu Marea Britanie, si mai tarziu cu Franta. In 1757, a fost trimis in Anglia sa protesteze impotriva influentei familiei Penn in guvernarea coloniilor si timp de cinci ani a ramas acolo, luptand sa informeze poporul si politicienii din Anglia despre conditiile din colonii. La intoarcerea in America, a jucat un rol onorabil in afacerea Paxton, din cauza careia si-a pierdut scaunul din Corpul legislativ; dar in 1746 a fost trimis din nou in Anglia ca agent pentru colonii, de data aceasta cu o petitie prin care ii cerea regelui sa recastige guvernarea aflata in mainile proprietarilor.
In Londra, s-a opus in mod activ Legii Timbrului, dar a pierdut increderea de care se bucura si o mare parte din popularitate din cauza faptului ca a obtinut pentru un prieten slujba de agent de timbre in America. Chiar daca a contribuit efectiv la abrogarea legii, banuielile nu au fost indepartate; insa el si-a continuat eforturile de a prezenta cazul Coloniilor, in timp ce tulburarile se inteteau si duceau la criza Revolutiei. In 1767, a traversat oceanul indreptandu-se spre Franta, unde a fost primit cu onoruri; dar inainte de a se intoarce acasa, in 1775, si-a pierdut pozitia de ministru al postelor din pricina rolului jucat in divulgarea faimoasei corespondente dintre Hutchinson si Oliver in Massachusetts. La sosirea in Philadelphia, a fost ales membru al Congresului Continental, si in 1777 a fost trimis in Franta ca imputernicit al Statelor Unite. A ramas in Franta pana in 1785, ca favorit al societatii franceze; a condus treburile tarii sale cu atat de mult succes, incat atunci cand s-a intors in cele din urma acasa, a fost nominalizat al doilea dupa Washington pe lista campionilor independentei americane. A murit la 17 aprilie 1790.
