Acest site folosește cookies pentru a furniza servicii și funcționalități personalizate. Prin vizitarea site-ului nostru, îți dai acordul pentru descărcarea acestor cookies. Am inteles

Poți afla mai multe despre cookies și poți schimba setările lor aici.

G.M. Cantacuzino

George Matei Cantacuzino (n. 23 mai 1899, Viena, Austro-Ungaria – d. 1 noiembrie 1960, Iasi, Romania) a fost o personalitate, o emblema a culturii romanesti: arhitect, pictor si scriitor roman,  reprezentant al modernismului moderat si cel mai prolific teoretician al arhitecturii din Romania.

Puternic influentat fiind de opera lui Palladio, caruia ii dedica de altfel unul dintre studiile sale teoretice (A. Palladio. Essai critique), dar integrandu-se in acelasi timp in spiritul propriei epoci, lucrarile de arhitectura ale lui George Matei Cantacuzino s-au situat mereu intr-un punct (aparent neverosimil) de intalnire dintre clasicism si modernism.

Un numar semnificativ de lucrari, multe dintre ele de referinta pentru istoria arhitecturii romanesti, ii poarta semnatura: restaurarea palatului brancovenesc de la Mogosoaia (1920-1930, inceputa de arhitectul venetian Domenico Rupolo); in Bucuresti, palatul bancii Chrissoveloni (1923-1928, impreuna cu August Schmiedigen) din strada Lipscani, blocul Carlton (1932, prabusit la cutremurul din noiembrie 1940), blocul de locuinte Bragadiru (1934-1935, impreuna cu Vasile Arion) din Piata Lahovary, hotelurile Bellona (1934-1935) de la Eforie Nord si Rex (1936, impreuna cu Vasile Arion) de la Mamaia; acestora li se adauga numeroase vile, printre care amintim in Bucuresti refacerea si extinderea vilei principesei Elisabeta a Greciei (1925-1928), la Eforie Nord vilele Aviana, Bibescu si Crinul (1930-1933), la Baneasa vila lui Nae Ionescu (1936), dar si lucrari cu un caracter aparte, precum Fabrica de avioane I.A.R. Brasov (1930-1933, impreuna cu Octav Doicescu) si Pavilionul Romaniei la Expozitia Universala de la New York (1939, impreuna cu Octav Doicescu). Pavilioanele Palatului Episcopal de la Iasi sunt cele care incheie opera lui George Matei Cantacuzino.

Studii teoretice, dar si eseuri se adauga operei construite a lui George Matei Cantacuzino. Enumeram astfel: Introducere la studiul arhitecturii (Socec, 1926), A. Palladio. Essai critique (Cartea Romaneasca, 1928), Despre o estetica a reconstructiei (Cartea Romaneasca, 1947), alaturi de Arcade, firide si lespezi (Cartea Romaneasca, 1932), Izvoare si popasuri (Fundatia Regala, 1934), Patrar de veghe (Cartea Romaneasca, 1938); adaugam acestora Scrisorile catre Simon (redactate de autor in ultimii ani de viata, publicate pentru intaia data la Editura Dacia, in 1993). Un numar remarcabil de articole, precum si numerele revistei Simetria, caiete de arta si critica (1939-1947), pe care a infiintat-o si a condus-o, ii completeaza activitatea teoretica si publicistica.

George Matei Cantacuzino a fost prezent in viata publica a vremii sale prin numeroase conferinte, tinute la Societatea de difuziune radiotelefonica intre anii 1932-1940, dar si prin expozitii.


Titlurile autorului G.M. Cantacuzino (2)