Descriere - Un dulau si un arici la psihoterapie de cuplu, volum 2 - Emotii in pielea goala
Cartea Laurei Panazan este o fereastra catre o lume spre care cu totii tanjim. O carte despre noi si despre altii ca noi care isi doresc relatii odihnitoare si pline de sens. O carte cheie, cu povesti pe care le citesti cu nesat si gandesti: ah, si eu am simtit asa! O carte din care fiecare isi ia portia de iubire de care are nevoie pentru a misca relatia de cuplu spre o noua etapa, mai plina de armonie si continere. O carte umbrela. Se pot adaposti sub ea specialisti de tot felul, oameni care in parcursul lor profesional intalnesc alti oameni. O umbrela sub care ne regasim cu totii, parinti, copii, parteneri de cuplu, atenti sa nu ne udam prea tare. Deschide usi spre lumile interioare ale copilariei noastre si vindeca cu multa blandete ranile de atunci, vorbitoare inca. Fiecare poveste de cuplu este o usa magica spre un interior emotionant. Citesti cu nesat despre altii si te regasesti pe tine, vulnerabil si cu speranta ca tu vei reusi sa faci diferit.
O carte care ne invita la un dialog cu noi insine, sincer si deseori tare dureros. O incepi cu dorinta de a gasi formula magica a relatiilor fericite de cuplu, dar o termini cu un mai drag de tine si de relatia ta. Este datatoare de speranta, de idei, de aha- uri pe care autoarea ni le transmite cu blandetea ei specifica, tinandu-ne de mana. Ea se dezvaluie pe sine printre cuvinte si emotii, permitand citiorului sa se descopere, puternic si responsabil. Invatam ca relatiile de cuplu sunt de fapt sansa noastra de a face diferit, de a inchide un cerc al neglijentei emotionale, de a invata modele functionale, de a fi impliniti si conectati unii cu altii, asa cum avem nevoie. O carte musai de citit daca relatia ta functioneaza si te implineste si musai de recitit constant daca relatia ta este... asa si asa. Povestile Laurei Panazan ne invita sa ne reintalnim cu noi cei care am fost odata, mici si invizibili, tristi si nehraniti emotional. Autoarea ne da speranta ca putem sa invatam un limbaj al iubirii functionale. Si ne convinge, cu fiecare pagina parcursa, ca suntem responsabili de tabloul pe care il desenam si ca noi alegem culorile care ne definesc.
