Carti in categoria Proza diversa

In planul literaturii interbelice, G.M. Zamfirescu ramane un destin contorsionat, un nume adaugat „seriei destinelor tragice, frante mult inainte de vreme”, care a lasat mostenire o opera inegala, scriitorul incercand mai multe mijloace de exprimare artistica: dramaturgie, nuvelistica, roman. Trecerile de la un gen la altul au fost, de cele mai multe ori, rezultatul unor dezamagiri, al unor neimpliniri generate de esec, de nerecunoastere sau de succese asa de mult amanate incat i-au ...

Spectacolul uman este savuros in mahalaua lui Zamfirescu, chiar daca autorul pare sa-si cliseizeze personajele punandu-le o eticheta pe care acestea si-o asuma pana la capat. Georgiana Sarbu, in lucrarea sa dedicata mahalalei literare, considera ca oamenii Barierei se limiteaza la un rol prestabilit, victime ale unui portret-robot de la care nu trebuie sa se abata. Desigur ca exista uneori previzibilitate in gesturile mahalalei, dar nu inseamna ca personajele nu au o doza de imprevizibil, un ele...

Liricizata, lumea mahalalei isi cere dreptul la viata prin vocea acestui scriitor coborat direct din umanitatea pe care o ilustreaza. G.M. Zamfirescu vorbeste in numele acestor oameni „ticalosi si murdari” prinsi in capcana unei „lumi fara sarbatoare in calendar”, „aiuriti de mizeriile si loviturile unui destin pe care nu stiu sa-l induplece”. „Puterea exceptionala de observatie” este viciata, uneori, de duiosia inecata in „efuziuni lirice&rd...

Atunci cand am terminat de scris volumul precedent de memorii, Amintiri din Cotroceni ale unui fiu de ,,burghezo-mosier”, nu prevedeam nicidecum cǎ va fi atat de apreciat de catre public, crezand cǎ va trece cumva neobservat, asa cum se ȋntamplǎ, de obicei, cu acele cǎrti ai cǎror autori nu au notorietatea necesarǎ pentru a trece dincolo de baremurile impuse de publicul avizat. Am considerat necesar sǎ deapǎn ȋn continuare amintirile mele, cu atat mai mult cu cat ȋn primul volu...

Cartea de fata e o suita libera de fise epice - notatii pline de culoare si forta evocatoare, lipsite de preocuparea pentru individualizare sau tipologie, cu personaje-pretext pentru o atmosfera sufleteasca ce se vadeste a fi proiectia unui eu fara nume. Toata proza lui Sorin Titel tinde irepresibil spre imperfectul etern al amintirii. Fiecare povestire in parte, daca nu se confunda cu o retrospectiva, este o asteptare a ei infiorata de placere. Ceea ce la multi autori este prezenta intamplatoar...

Se cuvine sa aruncam o privire si asupra Schitelor si nuvelelor, publicate in buna parte in revistele vremii la inceputul anilor '30, stranse in volumul Halucinatii, in 1938. Unele sunt, in mod cert, fragmente din romanele O moarte care nu dovedeste nimic (Icoane la mormantul Irinei, Marcel, Obsesia unei moarte, Conversatii cu o moarta, Doua fete ale aceluiasi personagiu) si Ioana (Puiu) lasate deoparte, nu stim din ce motiv. Altele, cum ar fi Halucinatii, O zi glorioasa la Cernica, pot fi atasa...

Dania pare a fi, in imaginatia naratorului, o intruchipare a senzualitatii si nestatorniciei juvenile. Sandu de aici este mai putin gelos si putin mai decis decat predecesorii sai. Isi pune si el intrebari incomode („a mai fost sarutata”?), fugile, tacerile, capriciile Daniei il nelinistesc, dar nelinistile nu-i paralizeaza spiritul si nu-i populeaza prea mult imaginatia. Dania, planta de sera, nu este fara instructie: ii place Brahms, citeste Dominique si cunoaste opera lui Rablais,...

Prezentam un volum cu eseuri, amintiri, reflectii si evocari de Marin Sorescu. Apare tarziu! Ratacit printre manuscrise, el constituie un alt punct de reper in rotunjirea unei biografii. Majoritatea sunt scrise in anii '60 – '70 si publicate in revista „Luceafarul". O perioada cand va publica alte creatii, nu lipsite de certa valoare (vezi volumele „Cronici literare", „Cronici dramatice" si „Proza scurta"). Acestea cuprind texte de Marin Sorescu, culese si publicate...

Din zece in zece ani - cu aproximatie, desigur, - suntem mereu altcineva. Amintiti-va cat de crud ne smulge adolescenta din copilarie, implicandu-ne in primele aventuri sentimentale si in cautarea drumului. Si cum, apoi, atrasi de tumultul balciului care este viata, alegem ceva pe care il declaram „al nostru”. De atunci, ca membrii altei familii, ctitorim corpul material al unui vis manoleic - ce ajunge sa fie palat sau cocioaba, alveola de beton sau biserica personala. Pentru ca, in...

Intr-o pagina autobiografica, Panait Istrati marturiseste ca: „in adolescenta, zilele de foame si hoinareala alternau cu lectura patimase a Haiducilor nostri”, care, „departe de-a fi legendari, sunt tot ceea ce poporul nostru a putut sa aiba mai adevarat, in dureroasa lui istorie. Legenda – usor de recunoscut si de inlaturat – nu incepe decat acolo unde povestitorul, in generozitatea sa, isi face o placere in a atribui acestor justitiari populari ispravi fantastice,...

„Traind de azi pe maine intr-un Bucuresti plin de tentatii, dar consumator de resurse, studentul la Drept Mihnea Baiatu nu si-a dat examenele, iar obtinerea licentei incepe sa semene cu un vis imposibil. A invatat insa cum sa castige increderea cetatenilor saraci cu duhul - si nu e putin lucru.Plasat intr-un decor suburban, cu personaje caragialiene, Mihnea Baiatu se inscrie insa fara doar si poate in specia eroilor lui Gib I. Mihaescu, urmariti de idealul femeii absolute. Expert in practi...

Este cartea care incheie epopeea Haiducilor si, in acelasi timp, „Povestirile lui Adrian Zografi”. A fost scrisa dupa inapoierea din Romania, in toamna anului 1925, aparand in librarii in luna iunie 1926.Dupa cum o si marturiseste, Domnita din Snagov a fost scrisa „cu putina tragere de inima”, cu multa revolta si amaraciune, din cauza celor vazute in patrie: dezmatul partidelor care considerau tara ca pe o mosie si o exploatau fara mila; agresivitatea Sigurantei care-l ur...

La Apostol Bologa din Padurea spanzuratilor inteligenta e mai vie, vointa insa ramane inferioara. Cata vreme Bologa, ofiter si el, nu are romanii inainte, el este nu numai un corect soldat, ci un viteaz austriac. Lealitatea lui e onorabila in sfera ingusta a serviciului, in aceea a constiintei e o deficienta. El ar trebui sa fie sau patriot austro-ungar, decis, chiar si spre oroarea romanilor, sau un franc tradator, martir pentru romani, desi canalie pentru imperiali. Lealitatea lui e o obstinat...

Un adolescent zugraveste psihologia adolescentei. Interesul romanului nu sta nici in constructia cam risipita, nici in natura lui epica, destul de anemica, ci in crearea atmosferei poetice de tulbure, de sentimentalism si de neliniste sexuala, de vis si de realitate, raspandita in jurul oricarei adolescente.Eugen LovinescuAn aparitie 2020Format: 20 X 13

Neindoielnic, G. Calinescu este unul dintre cei mai de seama scriitori romani si unicul nostru critic literar care a avut geniu. Criticul si-a marcat posteritatea intr-o masura mai mare decat toti ceilalti. Cu toate compromisurile sale, venite dintr-un oportunism probabil congenital, si care-1 impiedica sa fie exemplar, G. Calinescu ramane una dintre acele personalitati exceptionale care se nasc la un secol o data. Nicolae ManolescuAn aparitie 2020Format: 20 X 13...

Prin noutatea problematicii, a tipurilor, a solutiilor artistice, romanele lui G. Calinescu - Bietul Ioanide si Scrinul negru - se inscriu in literatura romana ca o opera capitala. Ele inaugureaza o noua traditie in proza noastra oglindind problematica intelectualului si procesul de descompunere a aristocratiei; ele se plaseaza pe o orbita care, din unele puncte de vedere, depaseste cu mult aria preocuparilor legate de aceasta tematica si in literatura universala a zilelor noastre. Eugenia LUCAA...

Intreaga opera a lui Istrati este un unic peisaj, care nu inceteaza sa se metamorfozeze: cel al Mediteranei, al marii, al oraselor strivite sub soare si al mizeriei, dar si al exaltarii si al dragostei pentru tot ceea ce exista. Opera lui Istrati nu are decat o singura tema: dragostea sa de viata in ceea ce are ea mai frumos, dar si mai crud, o pasiune pentru descoperire si aventura. Opera lui Istrati nu are decat un singur timp: cel al visului, al copilariei, al interminabilelor vagabondari. [&...

Cand Liviu Rebreanu trece la romanul orasenesc, el eludeaza pe cat se poate infatisarea de indivizi si se refugiaza in monografia unei pasiuni, a unei porniri, adica in romanul psihologic, constient sau nu de lipsa putintei de a intui personaje. Ciuleandra e un astfel de roman analitic (…)Puiu Faranga e odrasla unui boier de vita veche, purtand in sangele sau oboseala generatiilor trecute. Familia lui Faranga, tata, matusa, e infatisata in linii naiv incarcate (protocol, vorbirea limbii f...

Gheorghe Smeoreanu este un ziarist nascut in Rm. Valcea, fondator al unor publicatii care au atins pragul de cel mai citit cotidian din provincie: Curierul de Valcea, Curierul Zilei, Societatea Argeseana. A intreprins calatorii de documentare la Cercul Polar, in Sahara, in China, SUA, Chile, Peru, Columbia, Senegal, Guineea Bissau, Guineea Conakry, Insulele Capului Verde, Maroc, Turcia etc. Absolvent al Facultatii de Filosofie a Universitatii Bucuresti, sectia Psihologie, specializarea Psihopato...

M-am oprit in fata clasei a IV-a de liceu (a VIII-a de astazi), unde aveam ora, prima mea ora de profesor secundar. Prin usa razbatea un vacarm de nedescris. Am apasat clanta, am deschis si am aparut in prag. Galagia n-a scazut nici cu o jumatate de grad macar, ci, dimpotriva, s-a intetit. Am inchis usa incet, ca si cum mi-ar fi fost teama sa nu tulbur linistea din clasa, dar nici n-am facut bine primul pas spre catedra, cand deodata a tasnit langa mine vocea ragusita a unui elev, strigand cat i...